Șapte din zece români sunt nevoiți să-și ia o zi de concediu pentru a rezolva probleme ce țin de interacțiunea cu statul. Mai mult, 8 din 10 români declară că de obicei nu rezolvă problema pentru care au venit, de la prima vizită.

Principalele obstacole pe care le-au întâmpinat în acele situații sunt: faptul că nu aveau toate documentele (47,03%) și defecțiuni tehnice sau erori umane din cadrul instituției (46,85%), arată un studiu recent efectuat de Asociația Română pentru Smart City, cu sprijinul Dell Technologies.

De asemenea, conform aceluiași studiu 6 din 10 români consideră că România este o țară birocratizată excesiv, iar reducerea birocrației ar spori șanșele de a urca în clasamentul țărilor cu acces la servicii digitale.

Dintre toate interacțiunile pe care le-au avut în trecut cu instituțiile statului, 35,9% dintre respondenți spun că nici una dintre acestea nu au avut loc în mediul digital. 21,89% declară că doar o interacțiune a avut loc în mediul digital și 16,93% au avut 2 interacțiuni la care nu au fost nevoiți să se deplaseze.

Retail jobs

Mai mult, majoritatea respondenților nu dau mari șanse digitalizării complete a instituțiilor administrative ale statului, în viitorul apropiat: 27,87% consideră că acest lucru se va întâmpla peste 10 ani, 22,68% peste 5 ani iar 20,63% sunt de părere că digitalizarea nu va avea loc deloc. Concluziile sunt îngrijorătoare, având în vedere că 88,66% dintre români obișnuiesc să interacționeze cu instituțiile statului pentru plata taxelor și impozitelor, iar 67,01% pentru obținerea sau reînnoirea unor acte sau documente oficiale.

Cererile online se depun la ghișeul 6. - Până când?

Un alt studiu efectuat de Asociația Română pentru Smart City a consultat părerea reprezentanților statului cu privire la gradul de digitalizare din instituțiile publice. Astfel, din această cercetare reies probleme și de cealaltă parte a ghișeului, precum: centralizarea informației – unii funcționari au declarat că încă sunt la stadiu scrisului pe caiet. „Este dificil de aflat nivelul de încărcare al fiecărei instituții și al fiecărui departament, fapt ce îngreunează întreaga activitate” a subliniat unul dintre respondenți. În plus, de la începutul pandemiei a apărut problema lucrului de la distanță - munca de acasă necesită aparatură și securitate cibernetică.

Citeste si:
Italia scade temperatura în toate clădirile publice, pentru a...
Italia scade temperatura în...

Principala nevoie identificată de respondenții la acest studiu este transparența (în procese și durata lor) ce au subliniat faptul că „o evidență a circuitului documentelor ar fi foarte necesară”; urmată de conectarea datelor și comunicarea între instituții. În plus, 63% dintre participanții la acest studiu, realizat în 27 de instituții publice, au declarat că își iau informațiile despre evoluția tehnologică direct de la locul de muncă.

85% dintre respondenți au indicat că prioritatea digitalizării ar trebui fie Accesibilitatea și îmbunătățirea infrastructurii – acces rapid la resurse.

Una dintre soluțiile cele mai importante pentru simplificarea birocrației din România este folosirea soluțiilor de Cloud. Cu toate acestea, din totalul numărului din respondenți, doar 22% susțin că folosesc această soluție de stocare, deși 78% consideră că ar spori considerabil eficiența.

Citeste si:
Ar putea fi ziua de 31 mai declarată liberă? Ce spune ministrul...
Ar putea fi ziua de 31 mai...

În acest context Asociația Română pentru Smart City, alături de Dell Technologies, au dat startul unei campanii pentru digitalizarea României – România Fără Ghișee, al cărei obiectiv este debirocratizarea instituțiilor statului prin implementarea de soluții tehnologice adaptate nevoilor cetățenilor.

”Deși multe instituții au încercat de digitalizeze procesele de comunicare cu cetățenii, în multe cazuri a lipsit privirea de ansamblu, așa că uneori digitalizarea nu a făcut decât să consume bani, resurse și chiar să complice lucrurile. Campania România Fără Ghișee este modul prin care dorim să atragem atenția asupra obstacolelor peste către trebuie să treacă cetățenii și să determinăm autoritățile să pună problema digitalizării României în topul priorităților pentru 2022. Avem soluțiile necesare pentru ca interacțiunile dintre cetățeni și instituțiile publice să fie mai transparente, mai productive și să salveze timp și bani pentru ambele părți. Alături de partenerii noștri de la Dell Technologies punem la dispoziție expertiza și soluțiile care vor lăsa dosarul cu șină de domeniul trecutului”, declară Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.

Citeste si:
Ce putem face în București pe 1 iunie, de Ziua Copilului
Ce putem face în București pe...

Călătoria României către orașele digitale

Privind la oraşele românești cu parcurs solid în dezvoltarea capacităților de orașe inteligente, se remarcă proiecte coordonate cu o strategie de dezvoltare inteligentă la Cluj-Napoca și Iași. În ceea ce privește capitala, se remarcă proiectele realizate de primăriile de sector - cele mai avansate fiind Sectorul 4 și Sector 3.

În plus, Primăria Sectorului 4 este un promotor, dar și un generator al exemplelor de bune practici în domeniul Smart City, fiind o sursă de inspirație pentru orice comunitate urbană sau rurală de la nivel național. Cu proiecte privind digitalizarea serviciilor publice, inițiative tip Smart Mobility sau Smart Citizen, Primăria Sector 4 își afirmă poziția pe harta comunităților smart din România prin inițiativele recente, ca modernizarea Pieței Agroalimentare Sudului, investiții în infrastructura stațiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice (22 de stații de încărcare), începerea lucrărilor pentru o nouă stație de metrou la nivel suprateran și numeroase alte proiecte cu impact major în comunitate.

Raportat la profesionalizarea personalului din administrație, se constată o creștere în continuare a numărului oamenilor din primării dedicați pentru proiectele și infrastructura Smart City. Asociația Română Pentru Smart City consideră că vom trece la etapa următoare de dezvoltare Smart City, atunci când în primăriile din România va exista cel puţin o persoană dedicată unor astfel de proiecte, şi atunci când job-uri noi de tipul Data Manager, Data Analyst, Ofiţer de Trafic sau Manager Infrastructuri Smart City, se vor regăsi în organigrama municipalităților.

La nivelul orașelor medii regăsim acele orașe care au îmbrățișat adopția soluțiilor inteligente, semn că inovația și leadership-ul pot apărea la organizațiile mai agile, nu neapărat mai mari, birocratizate sau numeroase.

Citeste si:
Școlile nu sunt companii și necesită atenție în privința suportului...
Dell Technologies: Școlile nu...

În plus, o analiză a orașelor smart arată și care sunt și cele mai populare soluții smart cities folosite de către cetățenii români, în top trei regăsindu-se proiecte din verticalele: Smart Mobility, Smart Governance și Smart Living. Acestea sunt cele mai populare deoarece românii au simțit constrângerea contextului pandemic, iar autoritățile au fost nevoite să regândească modalitățile de lucru cu publicul.

Studiu de caz: Cum a reușit un oraș din SUA, cât Târgoviște, să devină un model de digitalizare cu ajutorul tehnologiei?

În doar trei ani orașul Doral a reușit să se transforme digital cu până la 40%, să atragă investitori și să creeze comunitatea perfectă pentru rezidenți. Cu o populație cât orașul Târgoviște, Doral a început transformarea digitală prin înlocuirea configurării hardware vechi cu soluții de tip client și server, oferite de Dell Technologies. Astfel experiența cetățenilor legată de serviciile municipale s-au îmbunătățit considerabil. De exemplu, orașul permite comunicarea online cu toate departamentele implicate în servicii de dezvoltare, fără a fi necesară prezența fizică. Obiectivul a fost simplificarea procesului pentru o experiență intuitivă și ușoară, ce presupune comunicare eficientă între bazele de date, monitorizarea performanței și înregistrarea consecventă a datelor, de care să se bucure cetățenii și companiile.

Citeste si:
Înscrieți-vă pentru Future Banking Awards 2022
Înscrieți-vă pentru Future...

Prin inițiativa „Calitatea locului”, bazată pe HCI (Human–computer interaction), Doral a implementat și sisteme noi pentru forțele de ordine care acum primesc mai multe informații cu privire la mediu dar și contextul incidentelor produse în oraș. Detaliile referitoare la locație și recunoașterea facială, îmbunătățite de analiza materialelor video și inteligența artificială, ajută polițiștii să acționeze mai rapid și să sporească siguranța cetățenilor.

După implementarea acestor soluții digitale, populația orașului a crescut cu 77%.

„România are resurse și potențial. Avem tehnologie, expertiză și exemple de pe tot mapamondul de <>. Dell Technologies are soluțiile de infrastructură și cunoștințele necesare pentru a transforma un oraș normal într-unul inteligent. Poate ați fost impresionați de rapiditatea rezolvării problemelor atunci când ați călătorit în țări mai dezvoltate, însă asta ar trebui să fie normalitatea. Avem posibilitatea să facem din România o țară ca afară dacă accesăm corect resursele, analizăm lucrurile în perspectivă și punem în prim-plan nevoile cetățenilor. Este important ca autoritățile să cunoască posibilitățile, iar noi suntem aici să le explicăm soluțiile”, susține Valentina Frângu, Public Sector Lead la Dell Technologies.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri