Dincolo de tragedia umană, există și posibilitatea ca războiul din Ucraina să genereze oportunități economice pentru România? La prima vedere, ne putem gândi la numeroase scenarii de acest fel. De pildă, că industria IT din România ar putea recruta specialiști refugiați la noi din țara vecină, că porturile românești de la Marea Neagră le-ar substitui pe cele ucrainene și rusești sau că exporturile noastre de produse agricole ar reuși să le înlocuiască pe cele ale celor două state aflate în război. Specialiștii spun însă că lucrurile nu sunt atât de simple.
”Aceste beneficii se vor concentra în anumite zone. Prețurile agricole mai mari vor însemna un beneficiu pentru producători și sectorul agricol și cei integrați, dar înseamnă și prețuri mai mari pentru consumatori. Un alt avantaj este redirecționarea traficului de mărfuri prin portul Constanța. Acest avantaj ar fi fost capitalizat și mai bine dacă aveam culoare de transport către Europa Centrală și de Vest, practic culoare feroviare și rutiere foarte bune din portul Constanța”, a explicat, pentru wall-street.ro, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România.
Citește și: Când ar putea pica Putin. Verdictul unui expert pe spațiul rus
O altă oportunitate ar putea fi relocarea unor facilități de producție. Acest scenariu depinde însă foarte mult de cât va dura conflictul, potrivit lui Cazacu.
Citeste si:
”Dacă e o chestiune scurtă și se va ajunge la o înțelegere, atunci cred că dorința de reconstrucție și de a reface facilități va fi foarte rapidă. Dacă trenează, dacă avem un conflict lung, atunci am putea vedea relocări consistente. De urmărit și planul Varta de a face o nouă facilitate de producție în România, ar putea fi semnul unui trend mai larg de relocare aici”, a adăugat acesta.
Care sunt șansele de a atrage specialiști IT din Ucraina
Ar putea industria IT din România să atragă un procent semnificativ din cei 285.000 de specialiști în acest domeniu din Ucraina, potrivit celor mai recente cifre (dintre care un sfert sunt femei, deci pot părăsi legal țara)? Alexandru Lăpușan, vicepreședinte ANIS (Asociația patronală a industriei de software și servicii), CEO și fondator Zitec, este sceptic.
Citeste si:
”Eu am văzut companii românești foarte prompte în a spune «angajăm noi oamenii din Ucraina». Îți vezi vecinul că e furat și bătut și te gândești cum să beneficiezi tu de situația asta. Cred că nu e sănătoasă direcția respectivă și nu cred că va fi realizabilă. Pentru că, dacă ne uităm pe statisticile oficiale, deși există un număr foarte mare de refugiați, o fracțiune foarte mică vine spre România, majoritatea ucrainenilor se duc spre Polonia, Ungaria; iar cei care vin aici, văd România ca pe un pas intermediar spre Vest", spune Alexandru Lăpușan.
De asemenea, mai susține acesta, mulți dintre refugiați nu sunt neapărat oameni care ar putea să activeze full-time într-o industrie sau în alta. Sunt oameni în vârstă, femei cu copii mici, oameni care au nevoie de ajutor, de asistență socială, nu de recrutori care să încerce să-și facă numerele din target.
Citeste si:
”Au lăsat tastatura și au pus mâna pe mitralieră”
Potrivit lui Lăpușan, deja multe companii vestice, care până acum aveau legături directe cu Ucraina (cofondatorul era ucrainean), s-au dus în căutarea unor prețuri mai mici – și au sprijinit echipele de acolo, în situația de față nu mai au de ales. Nevoia a rămas și atunci sunt forțați să-și mute forța de muncă în altă parte. Unele companii ucrainene s-au relocat din timp.
"Eu, de exemplu, am mai mulți furnizori în Ucraina, pe unii nu i-a afectat situația, pentru că programatorii erau relocați în alte țări. În schimb, unii dintre ei au dispărut pur și simplu de pe radar, pentru că au lăsat tastatura din mână și au luat mitraliera. Această erodare se va transforma într-o creștere a cererii de IT, dar o creștere și mai mare va veni din partea firmelor care au contractat până acum companii din Rusia și care acum vor avea dificultăți mai mari, pe măsură ce această țară se închide din ce în ce mai ermetic. Toată creșterea asta de cerere va fi resimțită și în România”, mai afirmă Alexandru Lăpușan.
Citeste si:
Vicepreședintele ANIS avertizează însă că România are deja o cerere mult mai mare ca oferta în sectorul IT și, în plus, pierde încontinuu specialiști, ”creiere” – iar capacitatea țării noastre de a atrage talente din Ucraina este redusă.
”România, din păcate, nu e o destinație atractivă pentru personalul calificat bine plătit. Și, de aceea, și ucraineanul care va emigra își dorește să ajungă în Polonia, Ucraina, chiar Statele Unite, unde ar putea să ceară azil, nu să vină în România. Gândiți-vă dacă noi am fi în situația lor: am vrea să emigrăm în Bulgaria sau în Serbia? Și ei la fel”, conchide Alexandru Lăpușan.
România, din păcate, nu e o destinație atractivă pentru personalul calificat bine plătit.
- Alexandru Lăpușan, vicepreședinte ANIS -
De ce nu putem lua locul Ucrainei la exportul de floarea-soarelui
Un alt scenariu care sună plauzibil, la prima vedere, este acela în care România ar substitui parțial Ucraina și/sau Rusia pe piața unor produse agricole precum floarea-soarelui (unde țara vecină este cel mai mare producător mondial, fiind urmată de Rusia, iar România, cel mai mare producător din UE).
Citeste si:
Aparent ar fi simplu, dar de fapt pare imposibil. În primul rând, România produce doar 3,3 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui, față de cele 17,5 milioane ale Ucrainei și 16,5 milioane ale Rusiei. Mai mult, în vreme ce aceste două state au politici protecționiste privind exportul de semințe de floarea-soarelui și preferă să exporte ulei, în vreme ce România, pentru că nu poate restricționa comerțul intra-comunitar și nu are măsuri prin care să încurajeze retenția de materie primă în țară, exportă mai ales materie primă și procesează mai puțin de jumătate din cât produce.
Find more statistics at Statista
”În fiecare an, în loc să aducem valoare adăugată pe procesare, dăm drumul la materie primă din țară, mai întâi către destinațiile intra-comunitare, apoi în Turcia. La final, grosier vorbind, destinațiile acestea - Bulgaria, Ungaria, Franța, Spania, Țările de Jos, Germania - produc ulei din semințe. Noi pierdem ca bază de impozitare, ca valoare adăugată aproape un miliard de dolari pe an. O tonă de ulei brut, nerafinat, costă azi în jur de 2.700-2.800 de dolari pe tonă, iar semințele de floarea-soarelui, 1.100 de dolari pe tonă. Mai mult, suntem în scenariul în care nu mai avem suficientă materie primă în țară ca să fim acoperiți până la recolta nouă. În mod normal nu era o tragedie, fiindcă cumpăram ulei brut din Ucraina, ceea ce acum nu se mai poate. Ce ar trebui să facă statul român ar fi să adopte câteva măsuri de sprijinire a retenției materiei prime în țară, fiindcă un procesator nu are în obiectul de activitate să cumpere sute de mii de tone de semințe de floarea-soarelui la recoltă. Din cauza volatilității, dacă cumpără, s-ar putea să piardă bani; are costuri imense și nici nu are unde să depoziteze, fiindcă nu are în obiectul de activitate să aibă silozuri”, a explicat, pentru wall-street.ro, Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, Clubul Fermierilor Români, care adaugă că nu putem lua locul Ucrainei sub nicio formă.
Citeste si:
Războiul din Ucraina va avea un impact mare asupra prețurilor la raft
În ceea ce privește comerțul cu cereale în bazinul Mării Negre, România – mai precis, consumatorii români - riscă mai degrabă să sufere decât să obțină vreun beneficiu din actuala conjunctură. De pildă, grâul a ajuns deja la 350 de euro tona în portul Constanța, față de 260 înainte de declanșarea conflictului, o creștere de preț care va fi surportată de consumatorul final, chiar dacă ar putea fi profitabilă pentru exportator.
Chiar dacă Rusia și Ucraina s-ar împăca mâine și ar vrea să repornească exporturile, nu e atât de simplu.
- Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor Români -
”Situația din Ucraina va impacta în prețul porumbului, va impacta în prețul tuturor produselor, se va duce pe lanț mai departe, agregat cu costul energiei. Vom vedea în toate produsele la raft impactul în următoarele 3 săptămâni - o lună. Pe termeni de recoltă viitoare vom vedea un impact mult mai mare; chiar dacă Rusia și Ucraina s-ar împăca mâine și ar vrea să repornească exporturile, nu e atât de simplu. Infrastructura portuară a Ucrainei a fost afectată de conflict, Rusia nu mai are credibilitate și nu mai e sustenabilă. Și dacă se împacă, durează 30-60 de zile ca să se pună în mișcare. Iar fermierii ucraineni au dat motorina pentru război. Vor efectua lucrările de primăvară într-un mod foarte îngreunat și ambele țări, cumulat, duc către un potențial mai scăzut de recoltă la toate recoltele: grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui și orz, cu 50 de milioane de tone față de 230 cât ar fi generat în mod normal aceste produse. Din Rusia s-au retras toate companiile producătoare de semințe și de produse pentru protecția culturilor, Ucraina nu poate să suplinească. Cu siguranță și România va fi afectată de reducerea exporturilor de îngrășăminte”, spune Cezar Gheorghe.
Find more statistics at Statista
În plus, România riscă să aibă probleme cu recolta de grâu însămânțată în toamna 2021, pentru că a fost semănată târziu din lipsă de precipitații. Mai concret, față de o medie multianuală de 9,6 milioane de tone, primele predicții pentru 2022 sunt doar de 8,3 milioane de tone. În contextul în care Orientul Mijlociu, nordul Africii și Africa sub-sahariană au parte de o secetă care ar putea fi cea mai gravă din ultimii 20 de ani, iar prognozele indică un posibil val de căldură în SUA și Canada, ar putea urma o cerere în privința volumelor de cereale în creștere cu minim 30% până la 38%, după unele estimări.
”Nu vom avea zile ușoare, mărfurile vor rămâne ridicate la preț. Toate lucrurile sunt ca un puzzle. Dacă vremea nu va fi potrivnică pentru România de acum încolo, s-ar putea ca noi să ne relaxăm un pic”, conchide Cezar Gheorghe.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
