Ne putem aștepta la o raționalizare a energiei – gaze naturale, dar poate și carburanți - în această iarnă, în urma unei întreruperi a importurilor din Rusia sau a unei explozii a prețurilor care va face nesustenabile plafonările? Scenariul nu mai pare atât de neplauzibil, și chiar dacă România pare să stea, momentan, bine, alte țări UE au început serios discuția.

Germania și Italia au început deja dezbaterea privind raționalizarea gazelor

În Germania, autoritățile și mediul de afaceri duc deja o negociere înverșunată privind regulile ce vor ghida o tot mai plauzibilă raționalizare a gazelor. Potrivit FT, reprezentanții sectorului privat cer să nu fie puși în prim plan consumatorii casnici, ci să existe un echilibru între raționalizarea gazelor pentru industrie și pentru gospodării.

În Italia un astfel de scenariu a fost evocat prima dată în aprilie. La Roma, planul este cel de a începe prin a limita consumul de gaze al unor ramuri industriale. Până atunci, guvernul italian a decis să reglementeze temperatura în clădirile publice: pe timp de iarnă, cel mult 19 grade, vara, cel puțin 27. Iar acum, un plan similar ar putea fi recomandat de Comisia Europeană tuturor statelor membre.

Ce planuri oficiale are (sau nu) România privind raționalizarea gazelor

Ce se va întâmpla însă în România, unde nu s-a anunțat public decât că Guvernul ar putea prevedea o raționalizare pentru companii, dar nu și pentru consumatorii casnici? E drept, avem un ”Plan de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale”, dar acesta este un plan tehnic, care nu precizează dacă, de pildă, o companie căreia i-ar fi tăiată alimentarea cu gaze va fi compensată apoi de la buget.

Cât despre ministrul Energiei, acesta nu s-a arătat încântat de ”restricțiile” recomandate de Comisia Europeană, spunând că ”nu-i sunt pe plac”. Iar în privința unei raționalizări la gaze sau electricitate, Virgil Popescu a declarat că nu și-o dorește și nu crede că va fi cazul, dar încurajează ”un fel de autocontrol şi un fel de îmbunătăţire a eficienţei energetice a fiecărei locuinţe şi a clădirilor publice”.

Așa încât wall-street.ro a cerut opinia unor specialiști în domeniu, în cadrul webinar-ului ”Cum ne pregătim pentru criza energetică de la iarnă?” organizat de Expert Forum.

Ce spun specialiștii despre o posibilă raționalizare a gazelor în România

Corina Murafa, expert in politici energetice, membru în plenul Consiliului Economic și Social: ”E destul de devreme dezbaterea peste tot, dar din câte știu în Italia și Germania au început de acum o lună- două dialogul cu mediul de afaceri, astfel încât să discute aceste scheme de compensare. Cred că nu se poate întrerupe un consumator fără o compensare care să acopere din pierderi sau să protejeze angajații respectivului consumator. […] În Italia și Germania zilele acestea practic au fost convocați toți marii consumatori, se discută cu fiecare cât timp ar putea suspenda producția, scheme de suport pentru angajați etc.”

În ce privește consumatorii casnici, pentru ei va ieși curând recomandarea Comisiei Europene privind limitarea temperaturilor în clădirile publice. Comisia nu are însă capacitatea de a o impune, deci este la latitudinea guvernelor țărilor membre.

”La noi va fi o decizie nepopulară și sunt tare curioasă dacă la noi se va lua această decizie rațională, dar nepopulară, sau se va proteja cumva consumatorul casnic și opinia publică pe principiul «avem de toate», pe care l-am mai auzit noi în România și cu alte ocazii”, spune Corina Murafa.

Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie, ExpertForum – EFOR, menționează că deja companiile mari au început să închidă o parte din producția industrială. Astfel, Azomureș, principalul producător de fertilizanți, care consuma aproximativ 8% din necesarul de gaze al țării noastre, a suspendat temporar producția de amoniac, care se obține din gaz. Dar fără amoniac nu se pot produce practic îngrășăminte.

”Cumva aceste prețuri foarte mari afectează producția industrială și nu știu dacă noi am luat acest lucru în calcul. [...] De aceea e bine să faci niște analize, să vezi cine e cel mai afectat, cum îi poți sprijini pe cei mai afectați. Poate consumatorii casnici, dar nu toți, ci doar cei într-o situație mai vulnerabilă, poate anumiți consumatori industriali care produc lucruri importante pentru anumite categorii defavorizate. Poate anul acesta ar fi fost interesant să sprijine producția de îngrășăminte, dat fiind că e o problemă cu exportul de îngrășăminte din Rusia și Ucraina. Lucrurile astea ar fi trebuit să fie puse pe masă cu analize și cifre în spate”, afirmă Otilia Nuțu

Daniela Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, a precizat că planul de intervenții în situații de urgență se va declanșa doar într-un context extraordinar și va fi limitat în timp. Dar, spune ea, trebuie să existe discuții publice legate de prioritizarea consumatorilor cărora li s-ar putea întrerupe alimentarea cu gaze, de dialog cu mediul de afaceri.

”Pentru transparență și pentru predictibilitatea mediului de afaceri trebuie să le vedem cât se poate de repede și să înțelegem condițiile în care se declanșează aceste măsuri”, spune Daniela Dărăban.

Niculae Havrileț, fost președinte al ANRE și membru în Consiliul de Supraveghere Petrom, vine cu explicații privind planul de urgență lansat de Ministerul Energiei. Planul este în baza ultimului regulament UE, 1938/2017 privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze.

”Planul ne spune ce o să facem în momentul în care nu o să mai avem gaze. Sunt 2 categorii de măsuri. Una e bazată pe piață: dacă, benevol, marii consumatori industriali își vând gazele la prețul de piață și închid sau intră în mentenanță. Cealaltă măsură, nebazată pe piață: anumiți consumatori mari vor fi decuplați, urmând a se lua în considerare măsurile de compensare”, a explicat Niculae Havrileț.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri