Dacă planurile inițiale la nivelul UE vizau reducerea dependenței de combustibili fosili, cifrele arată însă că, în prima jumătate a lui 2022 a crescut de fapt aportul acestora în producția de electricitate.

Dincolo de planurile ambițioase din ”Green Deal” (”Pactul Ecologic European”), țările UE au fost mai degrabă silite atât de șantajul energetic rusesc, cât și de condițiile meteo, să revină mai ales la cărbune.

Mai concret, conform datelor institutului Fraunhofer, în prima jumătate a lui 2022 aproximativ 16,5% din producția de energie electrică a Europei a fost bazată pe cărbune – față de puțin peste 14% în aceeași perioadă din 2021 și 12,2% în 2020. O proporție similară – 16,7% - a mai fost înregistrată doar în 2019. Și asta cu toate că în ultimii ani statele europene, inclusiv România, și-a asumat obiective de decarbonare.

Sursa: Ministerul Energiei

Per total, combustibilii fosili au generat 38,8% din producția de energie electrică a Uniunii în primele șase luni din 2022, față de 35,9 în același interval din 2021.

Citește și: De ce își închide România toate termocentralele și minele de cărbune în plină criză energetică

Cum s-a ajuns aici, în condițiile în care în UE consumul a fost mai redus anul acesta – sub 1,29 milioane GWh, față de peste 1,3 milioane Gwh în aceeași perioadă din 2021? Mai mult, tăierea importurilor de energie din Rusia, care constau în combustibili fosili, ar fi trebuit să facă mai curat mixul energetic european.

Seceta și revizia, la fel de importante ca șantajul lui Putin?

Pe de o parte, seceta a afectat grav producția hidrocentralelor. În primele șase luni din 2021, aceasta atingea în total 182 TWh. Însă în primele 6 luni din 2022 abia a depășit 136 TWh. În al doilea rând, a scăzut semnificativ energia nucleară – de la 348 la 305 Twh. De vină a fost mai ales Franța, unde jumătate din centralele nucleare au intrat în revizie.

Statistic: Number of operational coal power plants worldwide as of January 2022, by country/territory | Statista
Find more statistics at Statista

Surprinzător, energia electrică produsă de centralele pe gaz nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut la nivelul întregii Uniuni Europene de la 229 la 234 TWh. Dacă ne uităm însă la Germania, principalul consumator de gaze din UE, republica federală le-a înlocuit cu cărbune, în efortul de a face stocuri pentru iarnă și de a reduce dependența de Rusia. Pe de altă parte, Spania a crescut consumul de gaze naturale pentru producția de electricitate. Însă Madridul se bazează mai ales pe importurile de LNG, nu pe Gazprom.

Citește și: Eugenia Gusilov, director ROEC: Trăim o restructurare a arhitecturii energetice europene

Nu scăpăm prea curând de cărbune

Jumătatea plină a paharului este că, de fapt, în ciuda problemelor, a crescut substanțial atât aportul energiei solare – de la 67 la 84 TWh – cât și al celei eoliene, de la 164 la 188 TWh.

Însă viitorul nu arată mult mai curat. Estimările experților Agenției Internaționale a Energiei arată că în 2022, consumul de cărbune al UE ar putea crește cu 7%. Situația s-ar putea ameliora anul viitor doar dacă scăderea ponderii energiei nucleare ar fi acoperită de un consum mai redus și de o creștere a producției din surse regenerabile.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri