Deși furnizorii de energie spun că statul ar trebui să le deconteze aproape 40 de miliarde de lei pentru plafonarea prețurilor până la finalul anului, ministrul finanțelor a anunțat că le-a alocat la rectificare de 9 ori mai puțin.

”Ministerul Energiei are la decont la acest moment 131 de milioane de lei... Nu sunt miliarde, nu sunt zeci de miliarde. Discutăm de deconturi la luna august, aferente lunii aprilie. Trebuie să ne uităm pe paşi, aşa cum se face şi execuţia bugetară, şi să fie ancorată în realitate. Creditele bugetare nu pot depăşi creditele de angajament. Creditele de angajament solicitate de Ministerul Energiei au fost de 2,5 miliarde de lei, de aceea am şi alocat 2,5 miliarde de lei. Alocarea pentru energie nu este de doar 2,5 miliarde de lei, ci este în jur de 5 miliarde de lei, pentru că sunt şi sume alocate Ministerului Muncii. După cum ştiţi, Ministerul Muncii compensează sau achită deconturile pentru consumatorii casnici, iar Ministerul Energiei pentru cei economici", a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Retail jobs

El a spus că ”nu se confirmă” cifra de 40 de miliarde de lei pentru decontarea plafonării facturilor la gaze și energie electrică pe OUG 27/2022 și nici cea de 31 de miliarde – pentru decontarea plafonării doar la consumatorii non-casnici.

40 de miliarde s-au transformat în 9,8 și apoi în 5

Cu doar două zile înainte, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie a avertizat că rectificarea bugetară nu acoperă plafonarea. Dar, la momentul respectiv, era vorba de 2,5 miliarde de lei la Ministerul Energiei (pentru consumatori non-casnici) și 7,3 la Ministerul Muncii (pentru cei casnici). Ar fi fost deci un total de aproape 10 miliarde, care ar fi acoperit ceva mai puțin de un sfert din suma necesară pentru decontare pe perioada aprilie-decembrie 2022. În aceste condiții, tot sectorul energiei din România este într-o situație de risc major, afirma ACUE.

Citeste si:
Eric Stab, ENGIE Romania: Dacă iarna nu e ușoară, vom avea nevoie...
Eric Stab, CEO ENGIE Romania:...

Acum însă, Adrian Câciu anunță chiar mai puțini bani.

Ministrul Finanțelor spune că au fost ”o serie de erori în informările primite de la ANRE”. ANRE nu a mai actualizat însă de 2 săptămâni cererile de decontare. La momentul respectiv, erau cereri totale de numai 74 de milioane de lei. Trebuie însă precizat că machetele în care furnizorii completează datele au devenit funcționale abia din iulie.

Declarația ministrului Câciu, explicată în termeni simpli

De ce este nevoie de acești bani? Potrivit OUG 27/2022, prețurile la gaze și energie electrică sunt plafonate, iar furnizorii acoperă din fondurile lor diferența între prețul plătit de consumatori și prețul real. Statul trebuie să le deconteze apoi această diferența, pe baza unor cereri, prin Ministerul Energiei și Ministerul Muncii.

Citeste si:
Hidroelectrica vrea să cumpere furnizorul de energie și gaze CEZ...
Hidroelectrica vrea să...

Or, din cauza creșterii prețurilor la care furnizorii cumpără gazele și electricitatea, această diferență este estimată la 40 de miliarde de lei de la introducerea plafonării (1 aprilie 2022) și până la finalul anului. Ministrul Câciu spune acum însă că suma e mult mai mică și anunță credite de angajament de numai 5 miliarde.

Creditele de angajament reprezintă limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar. Creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în acel an sau restante din trecut.

Sumele necesare decontării ar putea totuși să fie aprobate la o altă rectificare, în noiembrie. Problema este că, până atunci, furnizorii trebuie să suporte singuri aceste pierderi.

Citeste si:
Șefa FMI, perspectivă sumbră asupra persoanelor cu venituri mici
Șefa FMI: Oamenii vor ajunge...

Sursa foto: Guvernul României

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri F