Pe lângă armele convenționale, Rusia folosește și energia ca armă împotriva Occidentului – mai ales gazele naturale, de care Europa este extrem de dependentă. Ce se întâmplă dacă Putin închide complet robinetul? Un studiu prezentat în avanpremieră arată că situația nu este chiar atât de dramatică.

Studiul realizat de Rystad Energy, una dintre cele mai mari companii de consultanță în domeniu, pentru IOGP (Asociația Internațională a producătorilor de Petrol și Gaze) va fi publicat pe 27 septembrie, dar concluziile sale au fost prezentate în avanpremieră. El arată că, dacă Rusia reduce livrările la o treime (situație în care aproape că suntem acum) și le taie complet abia în 2027, gazele rusești vor putea fi înlocuite în mare măsură de LNG din Algeria și o sporire a livrărilor de gaz azer prin gazoductul TANAP.

LNG, factorul esențial

Factorul determinant ar fi însă contractele pentru gaz natural lichefiat, atât pe termen scurt cât și pe termen lun. Există o ”abundență de surse de aprovizionare”, singurul impediment fiind prețul – dat fiind că aici este o competiție acerbă între piețele europene și cele asiatice. Deja prețul european de referință pentru gazele naturale, TTF, este de 12 ori mai mare ca în ianuarie 2021.

Chiar și fără LNG, dacă Rusia nu închide complet robinetul, iar Olanda crește producția de gaz la Groeningen, nu va exista un deficit de gaze la anul, arată calculele experților. Pe termen lung ar fi însă nevoie de contracte pentru LNG care să aducă 200 de miliarde de metri cubi de gaz pe an în plus. Aceste contracte ar trebui semnate acum pentru ca livrările să înceapă în 2026-2027 iar prețul să fie rezonabil.

Ce urmează dacă Putin închide robinetul de gaze

Ce se întâmplă însă dacă se taie complet livrările de gaze naturale rusești? Analiza arată că 2023-2025 ar fi ani dificili. Dar situația nu este atât de tragică. Prețurile mari vor atrage traderii de LNG și, în același timp, vor stimula creșterea producției în Europa – asta dacă producătorii nu sunt supraimpozitați.

La nivelul Europei (inclusiv statele non-UE) se va înregistra un deficit de circa 53 de miliarde de metri cubi – circa 10% din necesar. Cel mai grav vor fi afectate statele occidentale și, mai ales, Italia, unde deficitul ar putea ajunge la 11 miliarde de metri cubi pe an – aproximativ cât necesarul anual actual al României. În sud-estul Europei, în schimb (România și statele balcanice), se va înregistra un deficit de circa 2 miliarde de metri cubi – ca termen de comparație, doar combinatul Azomureș consuma 1 miliard de metri cubi anual.

Până în 2025, Europa poate substitui treptat cei aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze pe care îi importa anual din Rusia - dacă dezvoltă surse alternative, o piață europeană integrată a gazelor și o infrastructură capabilă să gestioneze un model diferit al fluxurilor de gaze. Prețurile vor rămâne mari, însă, și va fi nevoie de intervenții pentru protejarea consumatorilor vulnerabili.

Citește și: Ce se întâmplă dacă rămânem fără gazele rusești. Eugenia Gușilov, ROEC: La iarnă, e pe muchie de cuțit

În 2026, în fine, prețul gazelor ar putea reveni la nivelul dinaintea crizei. Scăderea producției domestice va fi substituită de noi importuri de gaz natural lichefiat, iar prețul acestuia va continua să scadă. Însă o condiție este ca Europa să încheie contracte pentru LNG, de care va avea nevoie multe decenii de acum înainte.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri