Aprovizionarea cu gaze naturale a României în această iarnă este încă sub semnul incertitudinii, în ciuda asigurărilor pe care le primim de la autorități. Eric Stab, CEO ENGIE Romania, cel mai mare furnizor de gaze de pe piața noastră, afirmă că, realist vorbind, situația va fi foarte strânsă la iarnă dacă nu avem de unde importa gaze. Iar noua ordonanță privind energia face aproape imposibil să le importăm.

La ora actuală, UE a înmagazinat aproape 95 de miliarde de metri cubi de gaze, adică în jur de 86% din capacitatea sa de stocare. Însă, spune Eric Stab, în realitate volumele înmagazinate reprezintă doar cam 42% din necesarul pentru iarnă, estimat la circa 225 de miliarde de metri cubi. 134 de miliarde de metri cubi s-ar putea asigura din alte surse decât Rusia – Norvegia, Algeria, importuri de LNG.

Vremea, un factor crucial

Chiar și așa, afirmă CEO-ul ENGIE Romania, ”balanța între cerere și ofertă va fi strânsă în această iarnă” și va depinde de 3 mari factor: vremea, posibile probleme de infrastructură și cererea de gaze pentru producția de energie electrică și pentru piețele asiatice.

Situația României este și ea sensibilă. ”Deși este al doilea producător de gaze din UE, România a depins întotdeauna de importuri”, a explicat Eric Stab. Chiar dacă avem o nouă sursă de gaze, din Marea Neagră, aceasta va acoperi de fapt epuizarea resurselor on-shore – altfel spus, producția internă va rămâne constantă.

Citește și: România, al doilea producător european de gaze, are stocuri mult sub media UE. Care este explicația

Practic, calculele prezentate de CEO-ul ENGIE Romania arată că singurul scenariu în care nu am avea nevoie de importuri ar fi cel al unei ierni ușoare, cu o cerere de 400 GWh/zi. Într-o iarnă normală am fi la limită: cererea ar fi de 500-600 GWh/zi, iar din producție + ce se extrage din depozitele de gaze am acoperi în jur de 545GWh/zi. Infrastructura nu permite să scoatem mai mult de 280 GWh/zi din depozite, iar producția nu are cum să mai crească. Iar o iarnă grea ar însemna o cerere de 600-700 GWh/zi.

”Dacă vom avea temperaturi foarte scăzute, consumul va fi mult mai mare și s-ar putea să nu ne ajungă. Dacă vom avea o iarnă blândă, s-ar putea să trecem, adică să ne ajungă la limită”, afirma recent, într-un interviu pentru wall-street.ro, și Eugenia Gușilov, directorul și fondatorul Romania Energy Center.

De ce nu putem importa gaze decât din Rusia

Problema este că nu avem alternative la importul de gaze rusești. ”Nu mai există niciun stimul ca un trader să trimită gaze în România. Au costuri mai mari decât marjele de profit permise de legislația actuală”, spune Eric Stab.

Mai simplu spus, din cauza noii ordonanțe de urgență din 1 septembrie privind energia, care supraimpozitează profiturile traderilor, aceștia nu au niciun motiv să semneze contracte în România. Există deci un risc de siguranță a aprovizionării cu gaze, spune șeful ENGIE Romania.

Citește și: Noua ordonanță de urgență privind energia și gazele, explicată. Cum se schimbă plafonarea, ce taxe noi apar

O altă provocare este să aibă cine să cumpere gaze, deoarece furnizorii sunt afectați în mod direct de plafonarea prețului final. ”Furnizorii pre-finanțează schema de susținere a consumatorilor. Povara este pe ei din noiembrie anul trecut, iar rambursarea funcționează dificil”, spune Eric Stab.

Ce recomandă CEO-ul ENGIE Romania? Să ne asigurăm că furnizorii au resursele necesare pentru a contracta gaze pe piață, resurse care deja sunt limită din cauză că susțin practic plafonarea. Să eliminăm barierele puse în calea tranzacțiilor de legislația actuală. Dar și să avem un plan de urgență clar și ușor de implementat, care prevede cine și în ce ordine va fi deconectat de la gaze în cazul în care se ajunge la ce e mai rău.

Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri