Cât de „frig” va fi în economia românească la iarnă. Erste: Scumpirile la energie se vor simți cu adevărat abia în lunile ce urmează

Perspectivele economice pentru România și țările din regiune nu sunt atât de roz, conform previziunilor economiștilor de la Erste Group, proprietarul BCR România. Iarna nu va veni singură în acest an, existând posibilitatea ca unele țări europene să intre în recesiune tehnică chiar în ultimul trimestru din 2022.

Problemele legate de nivelul rezervelor de gaze pentru iarna care va urma nu fac decât să amplifice temerile deja existente în prezent. Deși nivelul rezervelor de gaze naturale pare a fi liniștitor în momentul de față (n.red. depozitele de gaze pline în proporție de 80% - echivalentul a 15-40% din necesarul de consum anual), prețul siguranței energetice este unul ridicat; există riscuri deloc neglijabile pentru un scenariu de stagflație în Europa.

”Prețul gazelor a explodat ca urmare a mai multor factori: deficit de furnizare a gazelor, cerere mai mare pentru a umple depozitele și lichiditate scăzută în piața de gaze și electricitate. În plus, goana după soluții care să înlocuiască gazele natuarale a făcut ca celelalte surse de energie (precum cărbunele) să se scumpească. Gospodăriile și firmele vor simți adevăratul impact al creșterii prețului la energie abia în trimestrele care vor urma”, spune Juraj Kotian, Head of CEE Macro Research, Erste Group.

Citeste si:

Înrăutățirea situației externe înseamnă o deteriorare a perspectivelor de creștere pentru Europa Centrală și de Est, cu posibilitatea tot mai mare a unei recesiuni tehnice la finalul acestui an.

Inflația galopantă îl ține ocupat pe Isărescu

Inflația galopantă a determinat băncile centrale să își înăsprească politicile monetare într-un ritm alert. În România, înăsprirea va continua probabil la o viteză redusă în timp ce în Ungaria și Serbia băncile centrale au accelerat ritmul de creșterilor ratelor dobânzilor, se arată în raportul realizat de Erste.

Guvernatorul BNR a atenționat românii că vremea dobânzilor mici s-a terminat. Isărescu numește acest fenomen unul de normalizare a dobânzilor și spune că o rată a dobânzii normale este cuprinsă între 3-6%. Acesta a adăugat că nu trebuie să le vindem iluzii românilor legate de revenirea la perioada dobânzilor mici.

Citeste si:

La ultima ședință de politică monetară, BNR a majorat dobânda cheie la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an.

Analiștii Erste anticipează că o să mai există încă o majorare a dobânzii cheie în următoarea ședință de politică monetară a BNR, aceasta ajungând la 6,75%.

Citiți și: Cum se calculează ROBOR și de ce a certat Isărescu băncile care „au sărit calul”.

Unde va ajunge leul și cum a depreciat politica lui Orban forintul maghiar

În România, Banca Centrală a încercat să mențină stabil controlul asupra leului fiindcă nu își permite o monedă națională mai slabă. Chiar dacă leul s-a întărit într-o oarecare măsură la sfârșitul lunii august, acesta a inversat cursul ulterior și a revenit la 4,94 în raport cu moneda euro.

Leul românesc ar putea atinge la finalul acestui an pragul de 5 lei în raport cu euro, potrivit unor estimări anterioare făcute de analiștii austrieci. Aceștia se așteaptă ca deprecierea leului să continue și la începutul anului următor, cursul estimat de către aceștia pentru primul trimestru din 2023 fiind de 5,020 lei/euro.

Citeste si:

Citiți și: Cursul de schimb va sparge pragul de 5 lei/euro pâna la finalul anului.

Dacă privim în ograda valutară a vecinilor noștrii forintul maghiar a fost cea mai afectată monedă din regiune. Moneda s-a depreciat cu 14% față de sfârșitul lunii februarie.

Disputele premierului maghiar Viktor Orban cu oficialii UE privind statul de drept în Ungaria, precum și dependența ridicată de gazul rusesc al acestei țări, sunt principalele motive care au slăbit forintul.

Ce ne facem cu inflația

Rata inflației în august a continuat să crească în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est. În comparație cu începutul anului, rata inflației a crescut cu până la 7 puncte procentuale sau chiar mai mult în România, Cehia și Ungaria.

Inflația la finalul anului va ajunge la 13,4% în România, urmând o descreștere în 2023 când analiștii Erste Group cred că nivelul va ajunge 10,2%.

Citeste si:

Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32% în august, peste nivelul prognozat de BNR, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96%, de la 15,05% în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO (produselor sezoniere), contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului).

„Inflația în România a fost creată de creșterea prețurilor la energie, care nu se vede doar în transport, se vede în toate categoriile”, a declarat Mugur Isărescu în conferința de prezentare a Raportului anual al inflației.

Citiți și: Mugur Isărescu: Vremea dobânzilor mici s-a terminat. Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul.