ASAS: România trebuie să regândească producţia de hrană, pentru că e dependentă de import. Ce risc național major ar exista

"Suntem într-un moment în care trebuie să gândim foarte serios această situaţie a producţiei de hrană, pentru că România, alături de Italia, de Franţa, de Germania, este o mare putere agricolă. Dar aici este o problemă pe care, din păcate, noi ne ferim să o discutăm: suntem o mare putere agricolă, dar dependentă de import. Asta înseamnă un risc naţional major", a declarat pentru Agerpres preşedintele ASAS, Valeriu Tabără.

Acesta afirmă că NU există riscul ca România să intre într-o criză alimentară, deşi tot mai multe organisme internaţionale transmit avertismente legate de securitatea alimentară mondială.

"România nu poate intra într-o criză alimentară decât dacă, doamne fereşte, ne trezim într-o sistem de dezorganizare totală, dar nici atunci pentru că sunt încă surse suficiente. Problema este a eficienţei şi a capacităţii de a avea durabilitate. Şi nu e vorba numai de cantitate, e vorba şi de calitatea reală. Securitatea alimentară mondială şi viitorul nu este numai pentru cantitate, este pentru calitate, pentru că evoluţia minţii şi a inteligenţei umane este strict legată de creşterea calităţii alimentelor. Şi asta este de netăgăduit.

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"

Potrivit sursei citate, discuţiile despre o potenţială criză alimentară la nivel mondial au fost şi în urmă cu 10 ani când se punea problema transparenţei stocurilor regionale de alimente.

"Nu se discută doar acum despre o criză alimentară. Încă din 2011, la Berlin, în luna ianuarie, unde este un fel de Crans Montana al Agriculturii, ministrul francez a ridicat problema transparenţei stocurilor regionale, pentru că, din păcate, pe problemele de hrană se joacă ca şi pe arma atomică. Nicio armă şi niciun sistem nu va funcţiona dacă nu există mâncare. Asta e problema numărul 1. În urmă cu câţiva ani s-a făcut un anumit joc cu orezul, o cădere bruscă, un blocaj, şi imediat s-a intrat în panică majoră. De atunci jocul acesta cu producţia agroalimentară este un unul care intră în sfera strategică de mari interese. Prin anumite măsuri poţi bloca anumite zone ale globului şi poţi crea probleme formidabile de ordin social. Dacă nu este pâinea pe masă 3-4 zile practic nu mai poţi rezolva nimic altceva", a explicat el.

Fostul ministru al Agriculturii consideră că problemele actuale ale agriculturii şi industriei alimentare româneşti sunt altele decât cele două evenimente majore cu care ne confruntăm şi pe care le invocăm, respectiv pandemia şi războiul din Ucraina, dar sunt şi mult mai vechi.

"În primul rând este disproporţia aceasta între cele două sectoare: vegetal şi animal. Iată că avem o scădere extraordinară a producţiei zootehnice, inclusiv în ultimul timp asistăm la o criză de lapte şi produse lactate. Este inacceptabilă situaţia să nu poţi asigura laptele pentru programul din şcoli. Din păcate, măsurile care s-au luat în sectorul zootehnic şi viziunea pe mai departe nu este cea care să ne refacă efectiv producţiile animaliere şi aici mă refer şi la carnea de porc, inclusiv la sectorul avicol, pentru că noi importăm carne de pasăre şi ouă. Şi nu mai vorbesc de o accentuare a importului de produse lactate. Cea mai gravă problemă este în continuare importul acesta masiv de inputuri. Noi nu producem în ţară nici îngrăşăminte, nici pesticide şi aducem foarte mult material biologic", a subliniat şeful ASAS.

În opinia sa, piaţa funciară nu este făcută pentru a întări sistemul agricol din România, fiind tratată ca o piaţă oarecare, unde se vinde "ciocolată sau bere sau ţigări".

"Piaţa funciară nu este făcută pentru a întări sistemul agricol şi este tratată doar ca o piaţă oarecare, ca şi când aş vinde ciocolată sau bere sau ţigări. Ori, piaţa funciară şi în Franţa şi în marile ţări este făcută ca să întărească sistemul agricol. Să nu mai vorbim de ceea ce înseamnă acest decalaj creat în timp între marii şi micii producători, de sistemul de subvenţii, care satisface pentru moment, dar nu în perspectivă. Vedeţi ce s-a întâmplat în 2020 cu seceta dacă nu au putut fi ajutaţi fermierii. Practic, şi-au reluat extrem de greu producţia şi la toate acestea se adaugă creşterea preţurilor la îngrăşăminte, pesticide, seminţe şi aşa mai departe. Situaţia nu este una foarte simplă, însă România dacă se organizează bine, cu sursele financiare care le are şi cu dotările tehnice care, într-o parte a agriculturii, sunt la un nivel tehnic mult peste unele ţări agricole şi puteri mari din Europa, poate să asigure, repet, încă o dată, necesarul de hrană. Dar asta nu înseamnă eficienţa sistemului, atâta timp cât noi nu suntem exportatori de produse cu valoare adăugată. Exportăm materie primă, exportăm subvenţie, iar pieţele sunt extrem de volatile", a completat Valeriu Tabără.

De asemenea, el spune că războiul din Ucraina şi intrarea pe piaţa românească a cerealelor ucrainene a coborât foarte mult preţurile, iar cei afectaţi sunt din nou fermierii, chiar şi cei foarte mari, pentru că preţul se duce sub costurile de producţie.

"Cred că este nevoie de schimbarea unor tendinţe în agricultura românească. Şi în primul rând este vorba despre echilibrare, inclusiv în sistemul vegetal. Suntem şi vom rămâne producători de cereale, dar trebuie să ne ducem şi spre plantele tehnice. Iată că nu mai producem zahăr în România, se închide poate şi ultima fabrică de zahăr. Producţia de cartofi a scăzut enorm. Cartoful nu este nu numai o plantă aliment, ci şi una industrială. Soia rămâne principala plantă producătoare de proteină vegetală fără de care este de neconceput dezvoltarea sistemului zootehnic. Dar soia este şi o plantă de importanţă majoră alimentară. Nu mai vorbesc de raportul acesta dintre specii. N-avem reproducţie, suntem obligaţi să importăm material biologic de afară. Cine este subordonat importului de material de cercetare de afară nu-şi va echilibra niciodată din punct de vedere economic şi financiar agricultura", a adăugat preşedintele ASAS.

Fostul ministru al Agriculturii a menţionat că seceta continuă să fie una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţara noastră, în condiţiile în care fenomenul este prezent aproape în fiecare an pe zone mai mari sau mai mici, alături de instabilitatea politică din zona Balcanilor şi a Mării Negre.

"Spuneam în urmă cu 20 de ani reprezentanţilor Băncii Mondiale că România se confruntă cu doi generali. Doi generali foarte importanţi, care sunt prezenţi şi astăzi: în primul rând, generalul secetă, pentru că seceta în România este prezentă în 8 din 10 ani. Dar dacă facem analiza şi luăm datele de la Autoritatea Naţională de Meteorologie, vedem că seceta în România este prezentă în fiecare an, sigur pe suprafeţe mai mari sau mai mici, din păcate. Al doilea general era instabilitatea politică din zona Balcanilor, din zona Mării Negre, care, iată, este şi astăzi", a spus el.

Întrebat cum poate face faţă România schimbărilor climatice, Tabără a explicat că România are nevoie pe lângă irigaţii de soiuri reziste la şocurile termice, tolerante la seceta atmosferică, care este mult mai pregnanta decât cea a solului.

"Climatul temperat-continental din România este diferit de cel din Ungaria sau din Franţa. Aici sunt verile acestea super călduroase în care, atenţie, nu apa din sol este cea mai mare problemă, ci seceta atmosferică, şocul termic, când umiditatea relativă se duce către 30% şi se înregistrează temperaturi la nivelul solului de peste 50 de grade, iar plantele nu mai rezistă. Ele nu mai pot respira. Noi nu vom rezolva problema numai cu irigaţii. Va trebui să ne creăm acele organisme care să fie tolerante la astfel de fenomene. Problema rezervelor este o altă problemă pe care România trebuie să şi-o trateze, sigur sunt nişte costuri. Pe de altă parte, la nivelul UE s-a greşit blocându-se metodele noi de cercetare. Iată că revin discuţiile despre biotehnologii după 20 şi ceva de ani, dar numai prin summit-uri şi decizii politice nu rezolvăm nimic.

Trebuie studii foarte serioase în spate, să le plăteşti, nu de azi pe mâine, şi abia atunci poţi oferi soluţii care să dea durabilitate sistemului, pentru că în agricultură, măsurile pe care le iei azi nu se văd mâine, se văd peste doi sau trei ani, abia atunci vezi rezultatele. Trebuie gândite toate aceste măsuri, pentru că România poate intra într-o criză majoră, dacă neglijăm pajiştile, neglijăm zootehnia, neglijăm mica gospodărie, cu consecinţe şi mai mari în viaţa rurală şi cu alte consecinţe date de ceea ce înseamnă sistemul cultural identitar al României", a concluzionat preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", Valeriu Tabără.

Sursa foto: Pexels

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: