OUG 119/2022, care a intrat în vigoare de la 1 septembrie, a afectat negativ sectorul energiei, susțin numeroși actori din piața de energie. În loc să rezolve problema, Ordonanța a agravat situația.
Probabil cel mai vizibil impact al Ordonanței 119 a fost asupra pieței de energie electrică. Practic, aceasta este blocată și nu mai există un preț de referință ale energiei, conform rapoartelor OPCOM.
Blocaj în piața de energie
Astfel, de la 1 septembrie toate tranzacțiile de energie s-au făcut pe PZU (piața pentru ziua următoare), adică tranzacții spot, la prețuri foarte mari. Pe piața centralizată a contractelor bilaterale prin licitație extinsă au existat, de la 1 septembrie, peste 300 de cereri și doar 2 oferte de vânzare. Pe piața centralizată a contractelor bilaterale nu a existat nicio tranzacție de la 1 octombrie iar pe piața centralizată cu negociere dublă continuă s-au tranzacționat mai puțin 3.000 MWh în septembrie, la un preț foarte mare (peste 550 euro/MWh). Piaţa de energie electrică pentru clienţii finali mari nu a înregistrat nici ea niciun contract în luna septembrie.
Citeste si:
”De la 31 august, deci de la apariția acestei ordonanțe, volumul de energie tranzacționat pe piețele din România este aproape nul, aproape zero. Mai ales pe anumite piețe a scăzut foarte mult, în schimb continuare se tranzacționează multă energie pe pe piața PZU, care este cea mai puțin potrivită pentru așa ceva”, afirma recent, într-un interviu acordat wall-street.ro, Corneliu Bodea, CEO Adrem și președinte al Centrului Român al Energiei. Mai jos, interviul integral:
Consecințele acestui blocaj riscă să ajungă până la consumatori, pe care Ordonanța ar fi trebuit să-i protejeze.Și asta deoarece OUG 119/2022 calculează la 1.300 lei/MWh valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat - adică pierderea rezultată din plafonare care li se recunoște și decontează de către stat furnizorilor.
Citeste si:
Citește și: Plafonarea facturilor la energie, modificată în Parlament. Cine va plăti mai puțin
Furnizorii pierd bani dacă cumpără energie
Or 1.300 lei/MWh este mult sub prețurile la care ar putea cumpăra furnizorii din piață. Pe licitație extinsă, în septembrie singurele tranzacții s-au făcut la 2.400 lei/MWh, iar pe negociere dublă continuă, media de preț a fost de 2.716 lei/MWh. Altfel spus, furnizorii pierd în acest moment dacă cumpără energie și fac tranzacții doar dacă e neapărat nevoie, adică pe PZU. Dar asta implică și faptul că nu semnează contracte noi, așa cum ar fi normal înaintea iernii
Sursa: OPCOM
”Furnizorii mari de energie se află în situația în care nu mai au contractate volumele pe care ar fi trebuit să le aibă contractate la această dată chiar pentru iarna care vine, motiv pentru care este evident că impactul acestei legislații este major și din păcate, nu de bun augur. Nu este un impact pozitiv, ci un impact negativ. De altminteri, eu cred că el va trebui urgent reanalizat”, spune Corneliu Bodea.
Citeste si:
Profituri negative pentru importatori
Un alt aspect cu impact negativ este suprataxarea traderilor, care practic blochează importurile și afectează și contractele forward. . În plus, pentru că au fost suprataxați traderii, se pare că vor fi afectate și viitoarele importuri de energie electrică pe contracte forward. Taxarea cu 98% din marja brută face ca aceștia să lucreze în pierdere, fiindcă costurile aferente, cum ar fi cele de transport, depășesc 2%.
În plus, avertiza recent asociația furnizorilor de energie (AFEER), aceștia sunt obligaţi să cumpere energie pentru portofoliul de clienţi de la nivelul anul 2021. Or liberalizarea pieței presupune că orice consumator, casnic sau non-casnic, poate schimba furnizorul în 21 de zile (și mulți au făcut deja asta, trecând la Hidroelectrica, care are prețuri chiar și sub cel plafonat). Ceea ce înseamnă că portofoliul de clienți din 2021 nu mai e relevant pentru iarna care vine.
Citeste si:
Prin OUG 119/2022 ”nu doar că nu se acordă sprijin pentru toţi consumatorii, aşa cum s-a dorit încă de la implementarea primei scheme de ajutor (având în vedere că se reduce numărul beneficiarilor schemei de sprijin pentru plata facturilor), dar, mai mult, se loveşte în toţi operatorii din piaţă: producători, furnizori, traderi, fără a ţine cont de realităţile din practică”, susține AFEER.
Cum afectează OUG 119/2022 piața gazelor
O situație la fel de gravă este și pe piața gazelor. Analize recente arătau că reglementarea pe toate segmentele introdusă prin OUG 119/2022 riscă să aibă efecte extrem de nedorite. Astfel, marjele impuse traderilor vor afecta, cel mai probabil, capacitatea României de a importa gaze – lucru asupra căruia a atras atenția și CEO-ul ENGIE Romania, cel mai mare furnizor de pe piață.
Citeste si:
Plafonarea marjelor furnizorilor de gaze ar putea duce la ieșirea unora dintre aceste companii de pe piață, ceea ce, de asemenea, ar pune în pericol securitatea aprovizionării consumatorilor. De asemenea, România are cea mai mare supraimpozitare a producătorilor de gaze, depășind chiar și nivelul de 33% propus de Comisia Europeană.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
