Ce ne rezervă 2023 pe piața energiei? I-am adresat întrebarea lui Andrei Ilaș analist în energie, cu experiență internațională de peste de peste zece ani la Agenția Internațională pentru Energie și Banca Mondială, în prezent CEO al NRGI.AI și fondator al Cooperativei de Energie

Prețul gazelor naturale va fi mare în 2023, afirmă Andrei Ilaș. ”Important e ca toată lumea - și România, și UE - să se să se să se pregătească pentru ce mai rău. Știm foarte clar că nu vom importa gaz din Rusia, va trebui să importăm foarte mult gaz de pe piața globală și să licităm alături de China, Coreea de Sud, Japonia și alte economii pentru resurse de gaz rare, care în general vor avea un preț ridicat. Trebuie să ne așteptăm la asta, pentru că e clar că nu vrem să facem afaceri cu Rusia.”

Ce se va întâmpla însă cu energia electrică – dat fiind că aceasta are o legătură strânsă cu gazele, ce reprezentau înainte de războiul cu Ucraina între un sfert și o treime din mixul energetic al UE? ”E foarte probabil, la fel ca prețurile la energie electrică să fie să fie ridicate, dar e foarte puțin probabil să să trăim momente precum cele din august, când prețurile au crescut enorm de mult față de față de lunile anterioare. Din punctul ăsta de vedere, ce a fost mai rău pare să fie în spatele nostru”, afirmă analistul în domeniul energiei.

Cum se va întâmpla acest lucru, în condițiile în care gazele vor continua să fie scumpe? Prin creșterea ponderii capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, corelată cu reducerea consumului. Atât în România, cât și la nivel european există proiecte mari care ar putea ajuta prețurile să coboare. De asemenea, seceta de anul acesta e puțin probabil să se mai repete și în 2023. Dacă la aceasta adăugăm o îmbunătățire a situației flotei nucleare franceze, e foarte puțin probabil ca în 2023 să asistăm la la prețuri la fel de mari ca în 2022, spune Andrei Ilaș, care conduce și NRGI.AI, un marketplace B2B de energie bazat pe inteligența artificială.

”Diferențele țin de felul în care ne administrăm: dacă noi sau Polonia, de pildă, alegem să să ne concentrăm pe termen scurt pe câștigurile nedrepte ale furnizorilor de capacitate de energie regenerabilă în loc să înțelegem că avem nevoie foarte mult de această capacitate și trebuie să să o integrăm cât mai curând pentru a ține prețurile sub control și a le scădea, situația poate deveni dificilă”, afirmă el. Practic, planurile de suprataxare a producătorilor de energii regenerabile ar putea avea efecte negative dacă vor fi aplicate, pentru că aceasta e zona unde se pot dezvolta noi capacități și unde trebuie stimulate investițiile.

Este probabil cea mai mare criză energetică prin care trece Europa după cel de-al Doilea Război Mondial și ea nu se va termina într-un an-doi.

Andrei Ilaș, analist în energie

Toată decada va fi complicată din perspectiva energiei, afirmă Andrei Ilaș, dar odată ce nu vom mai conta pe Rusia, ci pe aliații americani, australieni, canadieni, vom avea avantajul că nu vom mai putea fi șantajați. Depinde însă foarte mult și de ce politici va adopta fiecare stat european: suprataxarea producătorilor ar putea să-i facă să renunțe la proiecte. Schimbarea actualului model al piețelor, care apare tot mai des pe agenda politicienilor, ar putea avea și ea urmări grave, mai ales că acest model a permis Europei să atragă, chiar și în criza actuală, foarte multă capacitate de gaz de pe piața internațională.

Consecințele nu vor fi bune ”în cazul în care noi nu menținem piețele cât de cât funcționale pe care le avem în Europa, nu le dezvoltăm și începem să avem fantezii de genul că putem să le spunem noi producătorilor cum să ne vândă într-un fel sau altul”, afirmă analistul în energie. Politicile de reglementare și plafonare trebuie, de aceea, făcute foarte inteligent: de exemplu, pe piața gazului, unde Europa este deficitară, ea nu poate stabili un plafon preț pe care să li-l impună producătorilor din SUA, Canada sau Qatar.

”Există discuțiile astea mereu între între traderii de energie; nu poți să strângi cu ușa unii oameni mai mult de o dată. Noi am fost strânși cu ușa de către Rusia în 2021 și 2022 ca urmare a deciziilor foarte proaste pe care le-am luat. Dar acum nu mai putem fi strânși cu ușa, am ieșit de acolo și suntem pe cont propriu. Nu mai depindem de Federația Rusă așa cum am depins până până acum, când avea un cuvânt foarte greu de spus asupra formării prețurilor în Uniunea Europeană. De asta spun că ce e mai rău e foarte probabil în spatele nostru”, conchide Andrei Ilaș.

Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri