Șantajul Rusiei, care a sperat că europenii vor îngheța de sărbători, a eșuat, iar prețul gazelor a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2021 încoace. Totuși, situația rămâne complicată iar România, deși este al doilea producător european de gaze, continua să fie vulnerabilă.
Prețul european de referință al gazelor naturale, TTF, a ajuns pe 5 decembrie la puțin peste 64 de euro/MWh – o valoare nemaiatinsă din septembrie 2021. Scăderea este uriașă dacă ne amintim că în august 2022 era la 339 de euro/MWh iar în decembrie s-a intrat cu 141 de euro/MWh. Am scăpat însă de pericol?
Răspunsul e complex și ține de conjunctura meterologică. De anul trecut avertizam că vremea este principalul factor, mai ales în cazul României. Dar și la nivel european, temperaturile ridicate au fost elementul-cheie în scăderea prețului gazelor. La valul de căldură de pe continentul nostru s-a adăugat vremea blândă din China, care a dus la reducerea cererii de gaz natural lichefiat din această țară și a temperat prețul LNG, care ajunsese și el la un maxim istoric în august.
UE a beneficiat foarte mult și de stocurile sale de gaze injectate în depozitele subterane. În mod normal, din acestea începea să se extragă gaz la mijlocul lui octombrie; de data aceasta, însă, vremea blândă a însemnat că s-a recurs la ele abia din noiembrie.
Citeste si:
Aici apare însă problema României. Avem la ora actuală cel mai ridicat grad de extracție din depozite – 0,38% pe zi, în condițiile în care temperaturile au fost mai degrabă de primăvară. Astfel că, la 3 ianuarie, stocurile de gaze ale României coborâseră deja sub 80%, conform cifrelor AGSI (Aggregated Gas Storage Inventory).
Calculele realizate atât de wall-street.ro, cât și, independent, de experți și companii, au arătat că, fără importuri, vom avea probleme dacă iarna nu va fi blândă. Și asta deoarece stocurile acoperă doar 25-22% din necesarul anual de 13 miliarde metri cub. În condiții de iarnă grea, consumăm însă și 2 miliarde de metri cubi într-o lună, conform datelor Transgaz. Stocurile noastre la capacitate maximă sunt de numai 3,36 miliarde de metri cubi, iar la 3 ianuarie erau deja la 2,66 miliarde.
Citeste si:
Mai mult, există o limită a volumului de gaze pe care îl putem extrage zilnic din aceste depozite și injecta înapoi în sistem. Într-o zi friguroasă, acest volum, plus producția internă, nu este suficient și e nevoie și de gaze din import.
Or, chiar dacă prețul de referință a scăzut, România continuă să importe gaze dintr-o singură sursă, de fapt: din Rusia, chiar dacă în datele ANRE figurează că vin din Bulgaria și Ungaria, iar marii importatori apar ca firme înregistrate în Elveția, Bulgaria sau Austria. Scăderea prețului TTF ne ajută să le cumpărăm mai ieftin - dar asta doar dacă rușii vor să ni le vândă.
Nu avem, încă, niciun contract care să ne permită importul de gaze din Azerbaidjan, ci doar promisiuni (ar trebui rezervate volume în gazoductele din Grecia și Bulgaria) și nu avem un terminal pentru LNG. Ca urmare, dacă iarna va deveni mai aspră, situația aprovizionării cu gaze a României va fi, politicos spus, complexă.
Citeste si:
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
