Cât trebuie să le deconteze statul furnizorilor de energie și gaze pentru pierderile suferite din cauza plafonării? Deși e vorba de bani de la buget, adică din taxele și impozitele noastre, aparent nu știe nimeni precis. Dar datele oficiale arată că e vorba de o cifră cu un 0 – în niciun caz de 5 miliarde, cum spunea în vară Ministrul Finanțelor. Iar contribuția de solidaritate care a provocat atâtea controverse ar putea fi complet insuficientă.
Conform ANRE, la 20 ianuarie, suma totală verificată și transmisă spre decontare a trecut de 10,6 miliarde lei. Acest total nu reprezintă sumele la zi ce li se cuvin furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, din cauza pierderilor suferite ca urmare a plafonării prețurilor finale; e vorba doar de cât a putut să verifice ANRE până la data respectivă, cererile de decontare acoperind practiv intervalul noiembrie 2021-martie 2023. Sunt până acum peste 900 de cereri aprobate, iar numărul lor continuă să crească.
De ce primesc bani de la buget furnizorii de energie și gaze
De ce este nevoie ca statul să dea acești bani? Potrivit legii (OUG 118/2021 și OUG 27/2022), prețurile la gaze și energie electrică sunt plafonate, iar furnizorii acoperă din fondurile lor diferența între prețul plătit de consumatori și prețul real. Statul trebuie să le deconteze apoi această diferența, pe baza unor cereri, prin Ministerul Energiei (pentru clienți non-casnici) și Ministerul Muncii - Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (pentru clienți casnici).
Citeste si:
Din cauza creșterii prețurilor la care furnizorii cumpără gazele și electricitatea, această diferență era estimată la 40 de miliarde de lei de la introducerea plafonării (1 aprilie 2022) și până la finalul anului 2022. Inițial, oficialii nu au contrazis această estimare, dar ulterior au coborât mult sumele pe care le-au recunoscut drept pierderi furnizorilor.
40 de miliarde s-au transformat în 10, apoi în 5
În august Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) avertiza că rectificarea bugetară de la acel moment nu acoperă plafonarea. La momentul respectiv, retificarea prevedea 2,5 miliarde de lei la Ministerul Energiei (pentru consumatori non-casnici) și 7,3 la Ministerul Muncii (pentru cei casnici). Ar fi fost deci un total de aproape 10 miliarde, care ar fi acoperit ceva mai puțin de un sfert din suma necesară pentru decontare pe perioada aprilie-decembrie 2022, conform ACUE.
Citeste si:
Câteva zile mai târziu, tot în august, ministrul Finanțelor Adrian Câciu spunea că suma totală a pierderilor e mult mai mică și anunța credite de angajament de numai 5 miliarde. Creditele de angajament reprezintă limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar. Câciu vorbea atunci de ”erori în informările primite de la ANRE”. Doar că machetele ANRE în care baza cărora furnizorii completează cererile au devenit funcționale abia din iulie.
În aceste condiții, tot sectorul energiei din România este într-o situație de risc major, afirma atunci ACUE. În plus, întârzierile la plată au ajuns și la 5 luni anul trecut, punând furnizorii într-o situație delicată.
O analiză, realizată de Institutul Bruegel, unul dintre cele mai importante think-tank-uri economice din lume, arată că România este printre țările europene cu cea mai mare alocare de fonduri (raportat la PIB) pentru protejarea consumatorilor de creșterea prețurilor la energie și gaze. Astfel, țara noastră ar fi urmat să aloce pentru aceste politici, între septembrie 2021 și noiembrie 2022, 2,9% din PIB (adică cele 40 de miliarde de lei mai sus-menționate). Ar fi fost mai mult decât alocă Germania (2,8%) sau Țările de Jos (2,7%) și la egalitate cu Franța și Spania - dar asta dacă statul chiar ar fi achitat acele sume.
Citeste si:
Suprataxa pe profiturile companiilor din energie, insuficientă
În 2023, Guvernul speră să folosească banii din ”contribuția de solidaritate” – suprataxa pe profiturile producătorilor de petrol și gaze – pentru a acoperi aceste deconturi. Doar că, după estimările Finanțelor, din suprataxă s-ar obține 3,9 miliarde de lei, și asta într-un scenariu optimist, în care și OMV Petrom ar plăti-o. Or, dacă estimarea de 40 de miliarde de lei doar pe aprilie-decembrie 2022 este corectă, e clar că contribuția de solidaritate e puțin probabil să poată acoperi decontul.
Chiar și dacă nivelul total e mai mic, conform ceor mai recente date ANRE, doar pentru vara lui 2022 sumele care trebuie decontate furnizorilor sunt de 5,5 miliarde de lei. Deci mult peste cuantumul total al suprataxei pe un an întreg, și asta în condițiile intervalului iunie-august în care consumul de gaze la consumatorii casnici a fost mic. Rămâne de văzut um se vor acoperi în continuare aceste decontări din buget, în condițiile în care plafonarea – într-o formă modificată, dar nu radical – urmează să continue până la sfârșitul lui martie 2025.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
