Un sondaj recent arată că peste jumătate dintre români cred că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine – sau, mai precis, că la ora actuală situația este mai rea. Ce spun, însă, cifrele? Cât de puternică era economia României comuniste și cât de bună era viața românilor?

Să începem cu Produsul Intern Brut, deoarece unul dintre pilonii mitului prosperității României comuniste este forța economiei dinainte de 1989. Însă cifrele arată o realitate complet diferită. Conform estimărilor OECD, care utilizează dolari internaționali 1990 (o valută artificială care se raportează la puterea de cumpărare), în 1989 PIB-ul pe cap de locuitor era de 3.941 de dolari – dar în 1986 depășise chiar 4.200 de dolari, ajungând la cel mai mare nivel din perioada comunistă. În 2020, însă, tot potrivit OECD, PIB-ul pe cap de locuitor era de aproape 32.000 de dolari internaționali.

România lui Ceaușescu era, economic, sub Bulgaria

ONU, care folosește o altă metodologie de calcul, estimează PIB-ul per capita la 2.482 de dolari în 1989 și aproape 14.700 în 2021. Banca Mondială are cifre puține, calculând că în 1989 PIB-ul per capita era de aproape 1.818 dolari, iar în 2021, de aproape 14.900 de dolari.

Pe de altă parte, tot potrivit Băncii Mondiale, Bulgaria avea în 1989 un PIB per capita de 2.366 de dolari, iar URSS, de peste 3.400 de dolari. Ori atât vecinii de la sud de Dunăre, cât și actuala Federație Rusă sunt acum mult sub noi la acest indicator.

Practic, indiferent de metoda de calcul, la ora actuală PIB-ul pe cap de locuitor în România este de 6 sau chiar 8 ori mai mare decât ”pe vremea lui Ceaușescu” – în valori ajustate la inflație. Și asta cu toate că producem mai puțină energie sau oțel, de exemplu. Producem însă alte bunuri, cu valoare adăugată mult mai mare, cum ar fi servicii IT, care în 1989 pur și simplu nu existau. Iar unele industrii, cum ar fi cea extractivă, s-au restrâns fie din cauza epuizării resurselor (gaze, petrol), fie din cauză că erau extrem de poluante (cărbune).

Un indicator util în acest sens este valoarea adăugată în industria prelucrătoare. În dolari/locuitor, acesta era, în 1989, de 778 de dolari în România, față de o medie europeană de 2.642 de lei. Iugoslavia, tot un stat comunist, era la 1.277 de dolari/locuitor.

Sursa: www.macrotrends.net

Mitul agriculturii comuniste: cât de mică era producția la hectar

Un alt mit – promovat chiar și la nivelul ministrului Agriculturii – e că producția la hectar era mult mai mare înainte de 1989. Însă, chiar și luând raportările fictive de pe vremea lui Ceaușescu, lucrurile nu stăteau deloc așa. De pildă, în anii ‘80 planul la grâu prevedea o producție medie de 4 tone/ha, însă Ceaușescu însuși admitea că nivelul e mai degrabă de 3 tone/ha, iar miniștrii săi înclinau mai degrabă spre 1,5-2,5 tone/ha.

În 2022, un an mai degrabă slab pentru agricultură, producția la grâu a fost de 5 tone/ha. La porumb s-a atins un nivel similar – dar în 2018 se produceau chiar 7,6 tone/ha. În comparație, în ultimii ani ai regimului comunist producția medie era, oficial, sub 3 tone la hectar.

FOTO: Fototeca online a comunismului românesc/ #V243

Productivitatea agricolă era extrem de mică, arată calculele economiștilor, sub cea din URSS, Ungaria sau Iugoslavia și la jumătate față de cea a Bulgariei. Chiar și randamentul la grâu era printre cele mai mici din Europa. Nu e de mirare, cât timp peste jumătate din producția de îngrășăminte chimice mergea la export, pentru a rambursa datoria externă (pe care tot regimul o făcuse).

Salariul de 1 leu și concedieri masive

Era mai bună viața românilor înainte de 1989? Aici calculele sunt mai complicate și miturile mai greu de demontat. De pildă, se spune că ”toată lumea avea un loc de muncă pe vremea lui Ceaușescu”. De fapt, se făceau concedieri, iar mulți muncitori se trezeau cu salarii fantastic de mici.

Revolta de la Brașov din 1987 a scos la lumină câteva cifre. Astfel, au fost concediați brusc 2.500 de salariați de la „Tractorul“ și 3.000 la „Steagul Roşu“, ambele uzine simbol ale regimului, fiecare cu peste 20.000 de angajați. Iar din cauza neîndeplinirii planului s-au făcut ”rețineri” din salarii, unii muncitori ajungând să primească doar un leu pe lună – salariul mediu net fiind, oficial, de 2.872 de lei.

FOTO: Fototeca online a comunismului românesc/ #V224

Care erau prețurile pe vremea lui Ceaușescu

Ce se putea cumpăra cu acest salariu, care în 1989 trecuse de 3.000 de lei (dar în realitate, din cauza reținerilor, un salariu normal era în jurul a 1.200 de lei? Comparația merită făcută, dat fiind că la ora actuală salariul mediu net a depășit 4.000 de lei (e drept, în contextul inflației)? Pe vremea lui Ceaușescu, conform decretului din 1982 care stabilea prețurile alimentelor, o franzelă costa 3,25 lei, un kilogram de carne de pui – 30 de lei, un kilogram de salam de vară – 64 de lei (de unde și numele ”salam de șaișpatru”), un kilogram de parizer – 38 de lei, un kilogram de banane – 22 lei, cartofii – între 2 și 2,75 lei/kg (în funcție de sezon), un kilogram de brânză de vacă – 28 lei, un litru de lapte- 3,5 lei, ouăle – 1,5 lei sau 1,8, în sezonul rece, un kilogram de zahăr – 14 lei, un litru de ulei – 18 lei, cafeaua – de la 200 lei/kg în sus, o bere – 4-5,5 lei/500 ml (la magazin, nu în restaurante) iar o sticlă mică de Pepsi - 2,5 lei.

Un televizor alb-negru costa 3.000 de lei, unul color - 10.000 de lei iar o Dacie 1300 de la 70.000 la 85.000 de lei. Nu e de mirare că în 1989, un român din 20 avea autoturism iar la ora actuală, unul din 3.

FOTO: Fototeca online a comunismului românesc/ Cota: 169/1968

Unde munceau și cât trăiau românii înainte de 1989

Un alt indicator ar fi sectoarele în care lucrează, de fapt, românii care au loc de muncă. În anii ‘80, peste 3 milioane figurau ca lucrând în agricultură iar peste 4 milioane, în industrie. Acum sunt 1,8 milioane în agricultură și 2,5 milioane în industrie; majoritatea angajaților din România sunt în sectorul serviciilor. Pe de altă parte, acum sunt mai puțin 5,7 milioane de români salariați, față de 8 milioane în 1989 - și totuși PIB-ul este mult mai mare.

Speranța de viață la naștere era, în 1989, de 66,7 ani la bărbați și 72,7 ani la femei. Azi, speranța de viață a ajuns de 70,4 ani la bărbați și 78,3 ani la femei.

FOTO: Fototeca online a comunismului românesc/ Cota: 166/1979

Progresele sunt și mai evidente în cazul mortalității infantile: în 1980 era de 29,3 decese la o mie de nou-născuți, în 1984 scăzuse la 23,4 la mie, ulterior crescând din nou. Foarte mult, după standardele actuale, când suntem la 5,6 la mie și totuși avem aproape cel mai înalt nivel din UE. Principala cauză, la ora actuală, sunt bolile din perioada perinatală; în 1989, însă, erau bolile aparatului respirator.

Sursa foto: Gabriel Petrescu / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri