O analiză ING arată că prețul de referință al gazelor naturale nu va mai atinge în următorii ani vârfurile din 2021-2022, ducând la o calmare a crizei energiei. Există însă anumite condiții pentru acest scenariu optimist.
Am depășit etapa vârfurilor de preț la gaze, iar situația nu mai arată atât de îngrijorător ca în urmă cu câteva luni, arată o analiză ING. Ca urmare, analiștii băncii se așteaptă ca, în următorul sezon rece (toamna-iarna 2023/2024), prețurile să nu mai urce atât de mult. Dar asta doar dacă Rusia continuă livrările, China nu are o cerere foarte mare de LNG, iar iarna viitoare nu este foarte geroasă.
Cum va evolua prețul de referință al gazelor în Europa în 2023 și 2024
Potrivit estimărilor ING, prețul european de referință al gazelor (TTF) va stagna în jurul a 60-65 de euro (în acest moment este la 59,5), apoi va ajunge la 80 de euro în T4 2023-T3 2024, pentru ca anul viitor, în vară, să scadă la 50 de euro. În T4 2024, prețul de referință ar putea să nu mai crească peste 60 de euro, potrivit predicțiilor băncii. La începutul anului, TTF a revenit la nivelul dinaintea declanșării războiului din Ucraina.
.jpeg)
Trebuie precizat însă că această estimare pornește de la premisa că livrările de gaze rusești către Europa nu vor scădea, că importurile UE de gaz natural lichefiat (LNG) vor cunoaște o mică creștere în 2023 și că iarna viitoare va fi normală. În aceste condiții, statele Uniunii Europene ar putea intra în următorul sezon rece cu 90% din depozitele de gaze natruale pline la 1 noiembrie 2023.
Dar, avertizează analiștii băncii, există două riscuri. Dacă Rusia oprește complet livrările de gaze, acestea vor trebui înlocuite cu LNG, care este mai scump. Ca urmare, și prețul TTF va crește.
Al doilea factor este cererea Chinei de LNG. Dacă aceasta crește mult peste 10%, UE va trebui să ofere prețuri mai mari pentru gazul lichefiat ca să poată concura cu țările asiatice. Și TTF va crește, în consecință.
| Interval | Preț mediu TTF (estimare ING) |
| T1 2023 | 65 |
| T2 2023 | 60 |
| T3 2023 | 75 |
| T4 2023 | 80 |
| T1 2024 | 80 |
| T2 2024 | 65 |
| T3 2024 | 50 |
| T4 2024 | 60 |
Un avertisment similar a transmis și Agenția Internațională a Energiei. Potrivit acesteia, dacă importurile UE de gaze rusești ajung la 0, iar cererea Chinei de LNG revine la nivelul din 2021, Europa se va confrunta cu un deficit de 57 de miliarde de metri cubi de gaze. Din acest volum, doar 30 de miliarde ar putea fi acoperite prin măsurile care sunt deja introduse sau în curs de implementare. Ca termen de referință, România consumă în jur de 13 miliarde de metri cubi într-un an normal.
Care este impactul asupra României
Depozitele de gaze ale statelor UE sunt o altă problemă crucială pentru nivelul TTF în următorii ani. Din acest punct de vedere, România este într-o situație destul de complexă. Momentan singura noastra sursă pentru importuri este Rusia (discuțiile cu Azerbaidjanul nu au adus încă niciun metru cub de gaz în țară) iar stocurile se epuizează rapid.
La ora actuală, la nivelul Europei avem unul dintre cele mai ridicat grad de extracție din depozite, 0,79% pe zi (conform Gas Infrastructure Europe), în ciuda iernii blânde. Ceea ce înseamnă că primăvara ar putea să ne găsească cu depozitele mai goale decât anul trecut, când am ieșit din iarnă cu 700 de milioane de metri cubi înmagazinați în depozite, adică peste 20%. Reumplerea lor pentru iarna următoare va fi mult mai dificilă, deoarece gazele din producția proprie nu sunt suficiente, iar importurile sunt la mila Kremlinului.
Ceea ce înseamnă că și un preț de referință mai mic al gazelor ar putea să nu ajute prea mult România, deoarece nu avem surse alternative de importuri și va mai dura până când vom avea un terminal LNG. Nivelul producției interne este destul de redus - 5 miliarde de metri cubi, mai puțin de jumătate din necesarul anual.
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
