Înscrierile în platforma prin care va fi administrat sistemul garanție-returnare, pus la dispoziție de către RetuRo, au ca dată limită ziua de 28 februarie, după acest termen putând intra în vigoare inclusiv penalizări. În acest context, Coaliția Pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) a organizat o dezbatere cu actori relevanți din acest proiect, pentru a evalua stadiul în care se află sistemul la momentul de final al înscrierilor.

Astfel, Cosmin Teodoru, Director Direcția Gestionare Deșeuri în cadrul Ministerului Mediului, și-a exprimat speranța ca măcar jumătate dintre operatorii economici care trebuiau să fie deja înregistrați în platformă să fi făcut acest lucru.

Cât privește unele nelămuriri ale participanților la dezbatere, acesta a declarat că nici borșul nici sucul de roșii nu ar trebui să figureze în categoria produselor care intră sub incidența SGR, principalul motiv fiind acela că băuturile fermentate au un regim fiscal separat.

De asemenea, acesta a specificat faptul că băuturile răcoritoare fac obiectul SGR-ului, așa cum este el definit prin legislație, în vreme ce iaurturile, precum și toate produsele lactate, nu intră sub incidența SGR.

Cât despre ambalajele de tip Tetra Pak, Cosmin Teodoru a explicat că acestea sunt definite ca ambalaje compozite, nefăcând obiectul SGR la acest moment, aspect care este însă în analiză.

Julia Leferman, Director General Asociaţia Berarii României, s-a referit de asemenea și la numărul de operatori economici înscriși până la acest moment în platformă, spunând însă că nu va putea oferi cifre la zi, acestea urmând să fie comunicate de ReturRO la finalul perioadei de înregistrare.

Aceasta a arătat totuși că, recent, într-un interval de 30 de minute au fost și peste 4000 de intrări în platformă, iar acoperirea geografică a celor înscriși este echilibrată.

Julia Leferman a explicat totodată că procesul de înregistrare rămâne deschis și după data de 28 februarie, moment de la care intervine însă riscul de sancțiune, cea mai severă mergând chiar până la suspendarea activității.

Cât despre operatorii economici care au mai multe puncte de lucru, aceasta a arătat faptul că respectiva companie se înregistrează în platformă o singură dată, fiind nevoită însă să introducă și datele de identificare fiscală pentru fiecare punct de lucru în parte.

Julia Leferman s-a referit de asemenea și la mecanismul de funcționare SGR, explicând faptul că ambalajele se vor recepționa de către magazine, magazinele vor primi apoi din partea RetuRO decontul pe valoarea garanțiilor, pentru ca la final ambalajele colectate să fie preluate de către operatori de transport angajați de RetuRO.

De asemenea, Raul Pop, Director programe Ecoteca, organizaţie nonguvernamentală de mediu care se preocupă de managementul deşeurilor, a declarat faptul că, după estimarea sa, până în momentul de față nu s-au înscris mai mult de jumătate din cei care trebuiau să facă acest lucru până la data de 28 februarie (între 80.000 și 100.000 de operatori economici, n.r.).

Nu în ultimul rând, din partea operatorilor economici, Feliciu Paraschiv, fondator Paco supermarket, a declarat faptul că pentru marile rețele va fi mai ușor să opereze în sistemul SGR, pentru că își vor putea permite mai ușor RVM-uri (Reverse Vending Machine, n.r.), în vreme ce pentru micii comercianți costurile acestora, de aproximativ 15.000 de euro + TVA bucata, vor fi mai greu de acoperit.

Totodată, acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la costuri, atât în ce privește colectarea automată cât și cea manuală.

Astfel, a explicat Feliciu Paraschiv, un magazin între 150 și 300 m2 colectează până la 6000 de ambalaje pe lună, iar un magazin de 500 m2 ajunge la o cantitate dublă, astfel că, având în vedere aceste cifre, ambalajele vor fi greu de gestionat fără să se știe frecvența de ridicare.

Pe de altă parte, a concluzionat acesta, refuzarea clienților ar însemna automat și o pierdere a acestora.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luca Dinulescu
Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri