Controversata reformă a pieței europene a energie electrice s-ar putea baza pe 2 tipuri de contracte - CfD (”contract for difference”) și PPA („power purchase agreements”) – așa cum afirma wall-street.ro încă din luna ianuarie.

Sursele Euractiv afirmă că planul de reformare a pieței energiei electrice va fi pe masa Comisiei Europene la mijlocul lunii martie, urmând ca ulterior să fie aprobat de Parlamentul European și de Consiliu. Iar draftul care a ajuns la presă vorbește despre o extindere a utilizării CfD și PPA. Despre ce este vorba, mai concret?

De ce a dus actualul model al pieței de energie la scumpiri masive

Transformarea mai mult sau mai puțin radicală a actualului model al pieței de energie a devenit esențială. În 2022, acesta a dus la prețuri uriașe din cauza scumpirii gazelor, deși alte surse de energie – mai ales cele regenerabile – aveau prețuri mult mai avantajoase. Și în continuare prețurile energiei în UE rămân ridicate, făcând necesare subvenții guvernamentale pentru consumatori.

Motivul este acela că, la ora actuală, piața de energie din UE are ca bază modelul tarifării marginale sau prețului marginal. Foarte simplu prezentat, acest sistem funcționează prin introducerea pe piață a unor centrale electrice în ordinea prețului pe care îl oferă - începând cu prețul cel mai mic și mergând până la oferta ultimei centrale de care este nevoie pentru a satisface cererea la momentul respectiv. Această ultimă centrală e cea care stabilește prețul global. Or, atunci când cererea este mai mare, aceasta e, de obicei o centrală electrică pe bază de gaz. Iar gazele s-au scumpit substanțial în ultimii 2 ani și, deși par să se fi stabilizat, prețurilor lor rămân destul de volatile.

Cum ar vrea România - și alte state UE - să se schimbe piața de energie

UE vrea acum să reducă prețurile plătite de consumatori și să impulsioneze investițiile în regenerabile. În același timp, Comisia nu vrea să renunța complet la modelul prețului marginal, prin decuplarea prețului energiei de cel al gazelor, așa cum cereau Franța, Spania și, la un moment dat, chiar și România, în mod foarte discret.

De ce susțin aceste state decuplarea? Deoarece în producția lor de electricitate, gazele nu sunt principala sursă (sub 20%, în cazul României), fiind depășite de nuclear ori regenerabile - deși, paradoxal, la noi se promovează încă investiții masive în centrale pe gaze, cum e cea de la Mintia. Ca urmare, astfel de state consideră că fluctuațiile prețului gazelor au o influență nejustificat de mare asupra prețului energiei electrice.

Draftul consultat de Euroactiv propune, pe baza recomandărilor primite din sectorul energiei, un mai mare accent pe contractele pe termen lung. De asemenea, este menționată transformarea consumatorilor casnici și IMM-urilor în jucători activi, care să poată încheia contracte. Se propun și măsuri pentru reducerea cererii la orele de vârf – aici esențial ar fi smart metering-ul, care a avansat destul de lent în UE, ca să nu mai vorbim de România.

Încă din ianuarie am scris pe larg despre ce ar presupune această reformă a pieței europene a energiei.

Ce sunt CfD și PPA?

Ce sunt contractele pe termen lung, CfD și PPA? Un CfD (Contract pentru Diferență) este un mecanism de piață care funcționează prin stabilizarea veniturilor pentru producătorii de energie la un nivel de preț fix stabilit fie în urma unor licitații pentru acordarea sprijinului de tip CfD fie prin negociere directă. Producătorii obțin venituri din vânzarea de electricitate pe piață: în cazul în care prețul obținut este sub cel fix, primesc diferența, iar dacă este peste cel fix, rambursează diferența. Un exemplu de CfD sunt unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Practic, statul român le garantează investitorilor creditele pentru construirea reactoarelor prin contracte de acest tip.

La nivel național se discută despre o schemă de tip CfD, care ar urma să fie implementată în 2023. Ministerul Energiei a anunțat inițial că legislația va fi finalizată în 2022, dar noul termen este iunie 2023. Atunci se preconizează și prima licitație de acest fel, pentru proiecte eoliene și solare.

Cât despre PPA-uri, acestea sunt practic contracte bilaterale în domeniul energiei negociate direct, pe termen lung, între actori privați. În România, ele au fost interzise în 2012 și au redevenit legale abia în 2020. Motivul era atunci tot volatilitatea prețurilor energiei pe piața românească pe termen scurt (OPCOM), doar că în jos: pandemia redusese substanțial cererea, iar investitorii nu mai aveau niciun stimulent.

Dezavantajul CfD-urilor este că se bazează pe stat pentru a achita de la buget diferența atunci când prețul este sub cel fixat. Iar în cazul PPA-urilor, se propune ca țările membre să creeze instrumente pentru a le reduce riscurile financiare – de pildă, un sistem de garanții de stat pentru credite în astfel de contracte. Or, dincolo de costurile suplimentare pentru bugetele europene, ajutoarele de stat trebuie autorizate de Comisia Europeană.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri