Economia zonei euro a fost în recesiune tehnică în primele trei luni ale acestui an, potrivit cifrelor revizuite publicate de Eurostat, care arată că PIB-ul zonei euro s-a contractat atât în primul trimestru din 2023 cât şi în ultimul trimestru din 2022, transmite AFP, preluat de Agerpres.
Oficiul european de statistică a anunţat iniţial că economia zonei euro a stagnat (0%) în ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent şi a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023.
Conform datelor revizuite publicate de Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat două trimestre consecutive de scădere cu 0,1%. Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.
Această revizuire semnificativă se explică în primul rând prin noile date referitoare la evoluţia economiei germane, prima economie europeană, care arată că aceasta a intrat la rândul său în recesiune la începutul lui 2023, din cauza dificultăţilor înregistrate de sectorul industrial.
Cele mai recente cifre ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele pentru întregul an 2023. La mijlocul lunii mai, Comisia Europeană miza pe o creştere de 1,1% în 2023, pentru cele 20 de state care fac parte din zona euro.
Citeste si:
Această cifră pare acum una "optimistă", apreciază economistul ING, Charlotte de Montpellier, care prognozează o creştere de doar 0,5% pentru întregul an. "Începând din primăvară, toate datele au fost negative", subliniază economistul, menţionând în special datele privind producţia industrială germană şi noile comenzi. Potrivit lui Charlotte de Montpellier, "economia europeană este într-o fază de stagnare şi a trecut cu greu iarna din cauza şocului energetic". Chiar dacă cotaţiile la gaze şi petrol au scăzut în ultimele luni, explozia de anul trecut a preţurilor a avut un impact important asupra încrederii gospodăriilor care şi-au redus consumul.
Economia europeană este afectată de asemenea de creşterea dobânzilor de referinţă de către Banca Centrală Europeană, care reduce cererea de credite şi frânează investiţiile, în special în sectorul imobiliar, antrenând o scădere a activităţii în construcţii.
Citeste si:
Încetinirea economică constatată în SUA şi revenirea sub aşteptări în China afectează de asemenea exporturile europene.
Ce face România dacă intră în recesiune: Cât ar putea dura și cum arată scenariul negru al economiei românești
Scenariul de bază este că nu va exista o recesiune efectivă în România, însă, o criză economică ar putea purta haina acestui fenomen. Dacă am avea în vedere cel mai negru scenariu prin care ar putea trece România, o recesiune ar putea dura doi ani, cel puțin aceasta ar fi o concluzie logică privind în urmă la precedente perioade de scădere economică din țara noastră care au durat cel puțin atât de fiecare dată, consideră Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.
Recesiunea a ajuns un subiect fierbinte în glasul românilor, care, de cele mai multe ori nu știu exact cum se definește acest fenomen. Mai mult, ne este greu să definim din punct de vedere temporar cât durează o recesiune și care o să fie efectul ei principal. Ca să încercăm să explicăm acest concept, în primul rând, este important să delimităm doi termeni: cel de recesiune tehnică și cel de recesiune efectivă.
Citeste si:
„Recesiunea tehnică reprezintă atunci când PIB-ul înregistrează valori negative timp de două trimestre succesive, iar apoi revine pe creștere. O recesiune tehnică este posibilă în România, cumulate fiind trimestrul 4 al acestui an și primul trimestru al anului viitor. Legat de posibilitatea de a avea o recesiune efectivă, scenariul de bază spune că nu se va întâmpla acest lucru. Cu toate acestea, multe instituții financiare spun că dacă va exista doar o recesiune tehnică, se va simți ca o recesiune”, a declarat anterior Adrian Codirlașu.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
