Analiză ENTSO-E: Care sunt riscurile în domeniul energiei pentru România în iarna 2023-2024

Potrivit raportului ”ENTSO-E Winter Outlook 2023-2024”, Europa ar trebui să nu aibă, în această iarnă, probleme majore în aprovizionarea cu energie. Țările unde există riscuri sunt Irlanda, Malta și Cipru, dar dacă vremea va fi blândă, aceste riscuri nu se vor materializa. Trebuie precizat că ENTSO-E nu se limitează la UE, ci include practic toate statele europene afară de Rusia și Belarus.

Europa produce electricitate mai multă și mai verde

În comparație cu iarna 2022-2023, în acest sezon au crescut substanțial capacitățile solare și eoliene și au scăzut cele pe petrol și cărbune. Practic, creșterea netă a capacităților de generare, față de iarna trecută, la nivelul ENTSO-E este de 32 GW, în principal din regenerabile, dar și din centrale pe gaze naturale. De asemenea, au revenit în funcțiune multe centrale nucleare oprite pentru revizii, mai ales în Franța.

Această evoluție, avertizează ENTSO-E, chiar dacă este vine în ajutorul obiectivelor climatice, ar trebui completată și cu mai multe flexibilitate pe zona de consum, deoarece pot apărea probleme în zilele când regenerabilele produc puțin, iar temperaturile sunt scăzute.

Regiuni cum ar fi Italia Centrală devin dependente de importurile de energie atunci când eolianul și solarul nu produc. Din acest punct de vedere, România este într-o situație bună: generarea de energie din combustibili fosili și hidro acoperă chiar și nivelul cel mai mare al cererii estimate pentru iarna 2023-2024. La acest capitol, țări ca Ungaria, Germania, Marea Britanie sau Finlanda stau mult mai rău ca noi, din cauză că sunt extrem de dependente de regenerabile.

Riscuri de adecvanță pentru România

Consumul va fi mai redus în majoritatea țărilor europene în comparație cu iarna precedentă. România nu este la niciun capitol în vreo zonă de risc maxim dar raportul de țară al ENTSO-E (pe baza informațiilor Transelectrica) atrage atenția asupra unor posibile probleme de adecvanță.

Adecvanța este un termen de specialitate care se referă la capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanenţă cererile de putere şi energie ale consumatorilor, luând în considerare ieşirile din funcţiune ale elementelor sistemului, atât cele programate cât şi cele rezonabil de aşteptat a se produce neprogramat.

Astfel, în cazul unor vârfuri de consum, acestea nu vor putea fi acoperite dacă nu există producție din solar și eolian. Soluția ar fi importurile, care depind și ele de generare de electricitate în țările din regiune. Or, la nivel regional, există un grad ridicat de incertitudine privind existența unor resurse de energie pentru export.

Situația va deveni critică în cazul ieșirii neprevăzute din funcțiune a unor capacități. De pildă, o avarie la centrala de la Cernavodă ar putea da calculele peste cap – iar capacitățile nucleare sunt, potrivit datelor ENTSO-E, cele mai predispuse la întreruperi neprevăzute.

Alte aspecte care se adaugă la riscurile de adecvanță sunt scăderea producției în centralele clasice, volatilitatea eolienelor, capacitatea limitată a hidrocentralelor de a compensa deficitul din sistem, lipsa stocării și a serviciilor de consum comandabil (DSR) și furnizarea de energie către Ucraina și Republica Moldova. Conform ENTSO-E, Ucraina ar putea avea nevoie de importuri de electricitate de 40 GWh în ianuarie și 20 GWh în februarie, din cauza atacurilor rusești asupra sistemului său energetic.