Principala problema cu care se confrunta agricultura din Romania este faramitarea exploatatiilor agricole. In prezent, gospodariile individuale, majoritatea de subzistenta, se intind pe mai mult de jumatate (54%) din suprafata agricola a Romaniei, alte 23 de procente fiind in administrarea unitatilor de administratie publica. Ceea ce au ignorat guvernele din ultimii 15 ani este faptul ca statul detine inca in perzent 4 milioane de hectare de teren din cele 14 milioane cat are Romania, care ar putea fi vandute unor investitori. Ministrul Agriculturii sustine ca in prezent are mainile legate, cele mai multe din cele 739 de ferme aflate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului (ADS) avand diverse dosare in justitie. Fostul guvern PSD a privatizat numai 281 dintre acestea, contractele fiind insa incheiate in defavoarea ADS, care nu a primit in multe cazuri banii de la cumparatori. Fosta guvernare a aplicat, dupa infiintarea ADS, o politica hei-rup-ista: sa scapam de ferme, indiferent de conditii si de calitatea contractelor.
In prezent, exista peste 1.500 de procese in care este implicat ADS. Agentia are de incasat nu mai putin de 3.300 de miliarde lei vechi de la diferite firme. Cel mai edificator exemplu este cel al Insulei Mari a Brailei, pentru care, personal, pledez in favoarea unei licitatii internationale. Problema este ca nu putem organiza aceasta licitatie pentru ca suntem blocati in justitie printr-o ordonanta prezidentiala, a declarat Flutur pentru Averea. In prezent sunt in procedura de privatizare 30-40 de ferme, toate care nu sunt deja vandute, concesionate sau care nu sunt blocate in justitie, sustine ministrul Agriculturii. De altfel, acesta a precizat ca intentioneaza sa privatizeze o parte cat mai mare din domeniul aflat in prezent in administratia ministerului pe care il conduce, inclusiv statiunile de cercetare.
Pentru ca terenul sa nu fie faramitat, acesta va fi retrocedate fostilor proprietari, care vor avea insa obligatia sa se asocieze si sa pastreze destinatia initiala, a afirmat Flutur.
In prezent analizam cate dintre aceste statiuni vor ramane in posesia statului. Pentru fiecare vom adopta o hotarare de guvern, a afirmat Flutur. Ministrul a luat aceasta decizie in urma unor controale efectuate in tara. Rezultatele controalelor au fost edificatoare in ceea ce priveste ineficienta administrarii de stat: din cele 700 de hectare ale statiunii pomicole de la Baneasa, numai 300 de ha erau destinate strict cercetarii, la Valul lui Traian (Constanta) 200 de hectare erau folosite pentru consum propriu, iar la Grecea (Giurgiu) din 400 de hectare, doar 100 mai sunt cultivate cu vie.
Rezistenta la privatizarea fermelor din ultimii 16 ani
In anul 1989, Romania avea 411 ferme de stat (intreprinderi agricole de stat IAS) care controlau 2.055.500 hectare de teren agricol 14% din terenul agricol total si 50% din terenul agricol aflat in proprietatea statului. Dupa revolutie acestea s-au transformat in intreprinderi agricole contolate de stat. Pentru a incuraja formarea unor ferme de dimensiuni considerabile, care ar fi putut reprezenta motorul economiei, acestea ar fi trebuit privatizate in cel mai scurt timp. Intr-o prima faza, actiunile acestor societati au fost transferate catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS, 70% din actiuni) s i catre cinci Fonduri ale Proprietatii Private (FPP; 30% din actiuni). FPS trebuia sa vanda aproximativ 10% din portofoliul sau investitorilor privati in fiecare an. FPP a emis certificate de proprietate pentru actiunile din portofoliul sau, iar acestea au fost distribuite cu titlu gratuit tuturor cetatenilor romani, ca parte a unui program de privatizare in masa. Administrarea efectiva a activelor fostelor IAS a ramas in mainile acestor societati de portofoliu controlate de stat FPS si FPP , insa aceste schimbari nu au transformat fostele IAS in unitati private, orientate spre profit. In decembrie 1999, Guvernul PSD a stabilit ca activele fostelor IAS, intrate sub administratia nou infiintatei ADS, sa fie vandute investitorilor privati, iar terenul aflat in proprietatea statului arendat noilor operatori si altor utilizatori interesati. Conform acestei politici, suprafetele aflate in proprietatea statului urmau sa fie exploatate in sistem privat, pe baza unui contract de concesiune de 49 de ani sau contract de arendare pe termen lung, incheiat intre administratorul terenului de stat si un investitor privat. Acest transfer al drepturilor de utilizare a terenului putea sau nu sa includa vanzarea actiunilor in activele fermelor de stat, care puteau fi privatizate separat, pe baza unei licitatii sau a altui mecanism. Rezultatul: sn loc sa intre in proprietate privata, o mare majoritate dintre acestea au intrat pe mainile justitiei.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: