In curnd, un tribunal din Washington va decide daca statul romn o sa plateasca suma ceruta de compania Noble Ventures pentru privatizarea Combinatului Siderurgic Resita. Pentru a obtine reparatii financiare mai stau la rnd italienii de la Gavazzi Steel si americanii de la EDF. Ultimii pe lista celor care se considera nedreptatiti de statul romn sunt olandezii care controleaza The Rompetrol Group NV (TRG). ntre timp, polono-americanii de la Pol-Am Pack s-au razgndit si au renuntat la procesul intentat autoritatilor de la Bucuresti.
Sumele platite drept taxe sunt estimate la sute de mii de dolari, poate chiar milioane. De ce att de mult? Pentru ca arbitrii sunt de obicei nume de rezonanta si sunt la mare cautare n astfel de cazuri. Exista un numar mic - cteva zeci - de oameni care se pricep sa instrumenteze dosare de genul acesta pe plan mondial, iar in general onorariul perceput este de 400-500 de euro/ora, sumele platite pentru un dosar de cteva sute de volume atingnd cifre impresionante. Actiunea Noble Ventures a ramas n asteptare, fara sa se ntmple nimic, timp de un an. Abia n octombrie 2004 a avut loc audierea principala n acest dosar si din luna decembrie se asteapta decizia.
Cum decurge un proces
Cnd poate fi dat un guvern n judecata? Atunci cnd este ncalcat un tratat de protectie a investitiilor. De obicei, spune avocatul firmei Tuca & Asociatii, n tratatele respective exista cerinta unei proceduri prealabile, care consta ntr-o notificare adresata guvernului, prin care se ncearca solutionarea amiabila a conflictului, n ideea ca se pot derula negocieri care sa prentmpine un arbitraj. Termenul pentru aceasta procedura poate fi de trei pna la sase luni, iar dupa epuizarea fara rezultate a acestei perioade prealabile de negocieri urmeaza deschiderea procesului. Investitorul nemultumit are trei optiuni: poate intenta proces gu-vernului la ICSID, la un tribunal care judeca dupa regulile UNCITRAL (Comisia de Drept Comercial International a Natiunilor Unite) sau la instantele romne. Din motive lesne de nteles, ultima varianta nu este folosita de oamenii de afaceri straini. ICSID este, n principiu, instanta specializata n astfel de cazuri. Regulile UNCITRAL sunt facute de o comisie de drept comercial international a Natiunilor Unite, pentru arbitraje ad-hoc, care nu sunt organizate de o institutie specializata. Astfel de procese pot beneficia, la cerere, de asistenta acordata de Curtea Permanenta de Arbitraj de la Haga, care functioneaza la Peace Palace, mpreuna cu mai bine cunoscuta Curte Internationala de Justitie. Compania Pol-Am Pack a actionat n judecata statul romn la Haga, dar si-a retras plngerea anul trecut, dupa ce a obtinut satisfactie de la guvernul condus de Adrian Nastase.
Dupa cererea de chemare n judecata, fiecare parte si propune propriul arbitru, care nu este avocatul celui care l-a ales, ci o personalitate, de obicei neutra. Partile aleg apoi presedintele tribunalului de arbitraj. De regula, se formeaza un complet compus din trei arbitri. Partile se ntlnesc si, de comun acord cu arbitrii, pun la cale procedura de urmat. Se stabileste un calendar procedural, apoi fiecare parte depune memoriul care-i sustine pozitia, cu toate probele aferente. Exista, de obicei, un al doilea set de memorii scrise, care sunt replica si contrareplica. Abia dupa aceea se trece la judecata, fiecare parte se prezinta si si sustine argumentele, vine cu martori, explica avocatul Cornel Popa. Un astfel de proces poate dura patru-sase ani, dar au fost cazuri n care ele s-au ncheiat si dupa zece ani.
Vinovatii trebuie pedepsiti
Poate un proces pierdut la ICSID sa altereze perceptia despre Romnia a cercurilor de afaceri din tara si strainatate? Aurelian Dochia, analist al BRD-SG, crede ca nu. Sunt convins ca mediul de afaceri din Romnia va ajunge sa perceapa existenta unor astfel de procese ca pe un element de normalitate si va considera ncurajator faptul ca, pna la urma, chiar si statul atotputernic este supus legii si nu se poate comporta abuziv. Este, dupa parerea mea, o forma de protectie care nu poate dect sa ntareasca ncrederea mediului de afaceri, spune acesta. Investitorii, romni sau straini, afla dintr-un astfel de precedent ca sunt protejati mpotriva abuzurilor sau greselilor unor functionari sau institutii. Statul, la rndul sau, are posibilitatea sa nvete din greseli si sa-si perfectioneze serviciile, procedurile sau pregatirea functionarilor publici. Mai mult, sunt convins ca exista destule cazuri n care statul romn poate sa cstige diverse procese, ceea ce va mbogati colectia de precedente din care att investitorii, ct si institutiile statului vor avea de nvatat, explica analistul BRD-SG.
Opinia lui Bogdan Baltazar, Senior Partner si presedinte al firmei de consultanta Baltazar, Bloom & Prvulescu, este mai nuantata: Imaginea a fost afectata oricum. Dar se ntmpla si la case mai mari sa se faca greseli.
Treaba noastra este sa le investigam si, mai ales, sa le investigam dintr-un unghi penal. Vinovati sunt unii, care se stiu: cei care conduceau APAPS atunci cnd s-au facut privatizarile si, sa nu uitam, aceasta institutie era parte a unui guvern. Avem contra cui sa ne ndreptam pentru a-i urmari, civil si penal, pna n pnzele albe.
Si tarile pot fi executate silit
Daca decizia este nefavorabila, suma ceruta de reclamant trebuie platita fara doar si poate. n caz contrar, statul poate fi executat. Se poate trece, teoretic, la o executare silita a statului, desi e greu de imaginat ca se poate ajunge acolo, spune coordonatorul departamentului de arbitraj de la Tuca & Asociatii. n acest caz, daca apartin statului, pot fi confiscate avioanele sau navele aflate n porturi straine. Daca sunt ale unei companii controlate n totalitate de stat, un reclamant care ar vrea sa urmareasca avioanele unui stat ar trebui sa dovedeasca faptul ca ntre stat si persoana juridica proprietara a avioanelor este o separare pur fictiva. Este mai greu, detaliaza Cornel Popa. Dar un stat detine bunuri nu doar pe propriul teritoriu, ci si pe ale altor state. Se pot urmari, teoretic, bunurile statului respectiv din tarile n care are investitii, precizeaza avocatul, adaugnd insa ca astfel de situatii nu prea se regasesc n realitate. Statele fie platesc, fie ajung la o ntelegere cu investitorul, care sa acopere pretentiile, a conchis Cornel Popa.
n acest caz, concluzia nu poate fi dect una singura: daca statul romn este gasit vinovat n procesele intentate la ICSID, suntem buni de plata. Si, asa cum atragea atentia si Financial Times, procesele ar putea determina un derapaj de la planurile bugetare ale guvernului. Sigur ca impactul va fi unul foarte negativ asupra bugetului, dar Ministerul Finantelor, daca nu cumva AVAS, trebuie sa plateasca. Dar asta este un detaliu, pentru ca tot noi platim, pna la urma, noi toti, sustine Bogdan Baltazar, care propune si urmarea n aceasta poveste fara happy-end: Va trebui sa fie un exemplu de ndreptare nimicitoare catre cei vinovati de acesta situatie.
Cazul Noble Ventures
Statul romn a vndut combinatul de la Resita, n anul 2000, pentru suma de 4,5 milioane de dolari, companiei Noble Ventures, care se angaja sa efectueze investitii de 85 de milioane de dolari n trei ani. Potrivit Noble Ventures, tranzactia presupunea reesalonarea unor datorii de circa 35 de milioane de dolari, pe care combinatul resitean le acumulase n timp. Oficialii romni spun nsa ca statul nu s-a angajat sa acorde facilitati fiscale companiei americane, ci doar sa recunoasca ca posibilitate dreptul acesteia de a solicita anumite nlesniri, cerere pe care ar fi tratat-o cu atentie. n opinia acestora, statul nu si asumase o obligatie ferma, un calendar de acordare a facilitatilor. Mai mult, reprezentantii guvernului sustin ca americanii au intrat n conflict cu sindicalistii resiteni pentru ca, la sase luni de la preluarea societatii, activitatea combinatului nu a mai putut fi sustinuta. n 2004, guvernul romn - care reintrase n posesia actiunilor CSR vndute americanilor - a vndut combinatul, pe un euro, producatorului rus de otel TMK.
Noble Ventures Inc. a initiat aceasta procedura invocnd presupusa ncalcare de catre statul roman a prevederilor Tratatului dintre Guvernul Romniei si Guvernul SUA privind ncurajarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Bucuresti pe 28 mai 1992 si ratificat de Parlamentul Romniei prin Legea nr. 110/9 noiembrie 1992.
Cazul EDF
n 1992, companiile EDF Services LTD si SKY Services LTS s-au asociat cu TAROM si Aeroportul International Bucuresti-Otopeni, pe o perioada de zece ani, formnd societatile mixte EDF Asro SRL si SKY Services (Romnia) SRL. EDF Asro s-a ocupat de administrarea magazinelor duty-free din Aeroportul Otopeni, iar SKY Services furniza servicii duty-free pe zborurile internationale ale TAROM.
Sase ani mai trziu, Directia Vamilor a suspendat autorizatiile firmelor EDF pentru nereguli contabile, iar n 2001 TAROM si AIBO au decis sa rupa parteneriatul cu EDF.
Potrivit proprietarului EDF, Rick Weil, citat de Financial Times, seful de cabinet al premierului Adrian Nastase a cerut, n 2001, mita 2,5 milioane de dolari pentru a mentine acest aranjament. Weil a precizat nsa ca, desi a venit la Bucuresti cnd a fost chemat, a refuzat sa plateasca aceasta suma. Premierul Nastase a negat toate acuzatiile. n septembrie 2002, executivul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care interzicea toate operatiunile duty-free din aeroport.
Firma canadiana de avocati Appleton & Associates a notificat guvernul condus de Adrian Nastase, invocnd presupusa ncalcare de catre statul romn a prevederilor articolelor 11 din Tratatul bilateral dintre Romnia si Republica Federala Germania si 7 al Tratatului bilateral dintre Romnia si Israel.
Cazul Gavazzi Steel
Grupul italian Gavazzi Steel intentioneaza sa dea in judecata statul roman la ICSID, pe motiv ca autoritatile l-ar fi deposedat de combinatul siderurgic Otelu Rosu. Fratii Gavazzi au cumparat, n aprilie 1999, de la fostul FPS, pachetul majoritar de actiuni al societatii Socomet Otelu Rosu, pe care ulterior au redenumit-o Gavazzi Steel. Pretul actiunilor a fost de 1,7 milioane de dolari, iar volumul investitiilor angajate - de 20 de milioane de dolari. Dupa privatizare, Gavazzi Steel a acumulat pierderi in valoare de peste 20 de milioane de dolari. Muncitorii au protestat de mai multe ori la adresa patronilor italieni, acuzndu-i de nerespectarea contractului de privatizare. La doi ani de la vnzare, combinatul avea debite la stat de circa 700 miliarde lei. In plus, din cauza nerespectarii graficelor de reesalonare a datoriilor ncheiate cu furnizorii de utilitati, combinatului i-a fost sistata alimentarea cu energie electrica si gaze.
Din cauza situatiei financiare dificile, societatea a intrat n reorganizare judiciara. Autoritatea pentru Privatizare i-a acuzat pe patronii italieni ca au ncercat sa cesioneze actiunile catre alti investitori fara consultarea institutiei romanesti, au triplat datoriile societatii fata de momentul privatizarii si au gajat activele, motiv pentru care s-a cerut rezolutiunea contractului. Combinatul siderurgic Gavazzi Steel din Otelu Rosu si-a reluat activitatea dupa doi ani de ntrerupere, odata cu nchirierea sa de catre Ductil Steel Buzau.
Cazul Rompetrol
Dinu Patriciu a fost acuzat de evaziune fiscala, spalare de bani, nselaciune si pagubirea statului cu sute de miliarde de lei prin diminuarea unor taxe. Presedintele Consiliului de Administratie al Rompetrol a fost retinut si ulterior eliberat n dosarul privind privatizarea Petromidia. Dinu Patriciu a respins toate acuzatiile si a estimat pierderile aduse grupului la cteva sute de milioane de dolari, provenind din prejudiciul de imagine, scaderea pretului actiunilor pe Bursa si costurile legate de apararea reprezentantilor grupului. De asemenea, au fost luate n calcul si oportunitatile pierdute de companie n urma scandalului.
The Rompetrol Group NV (TRG), prin firma internationala de avocatura Salans, a prezentat pe 19 iulie 2005 o nota formala de Notificare a unei Dispute catre Guvernul Romniei, pe baza prevederilor Tratatului Bilateral de Investitii dintre Olanda si Romnia. Notificarea este urmata de o perioada de 90 de zile n care Guvernul Romniei si TRG vor negocia pentru rezolvarea pe cale amiabila a disputei. TRG spera ca, dupa prezentarea acestei Note formale de Disputa, Guvernul Romniei sa solutioneze cererea pe cale amiabila, evitnd astfel procedurile de arbitraj ce ar putea fi initiate conform regulilor ICSID.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
