O combinatie intre colectarea mai eficienta a accizelor, conversia datoriilor in obligatiuni, vanzarea la Bursa a unor pachete de actiuni, facilitati fiscale si recuperarea agresiva a arieratelor, ar putea aduce 100.000 de miliarde la bugetul statului. In aceste conditii, statul ar putea renunta la majorarea impozitelor percepute populatiei
O asemenea initiativa, care ar putea avea efecte spectaculoase asupra nivelului incasarilor bugetare, a lansat ieri Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR). In opinia patronatelor, procedura compensarii reducerii unor impozite direct cu cresterea altor impozite directe, asa cum propune Guvernul Tariceanu, poate fi inlocuita cu succes printr-o serie de masuri "mai eficiente, mai sigure si cu efecte mai usor suportabile".
Propunerea ACPR, care implica transferul deficitului bugetar spre sursele de impozitare indirecta si imbunatatirea formelor de colectare fiscala ar putea suplimenta "buzunarul" statului cu aproximativ 100.000 de miliarde de lei. Si mai important, solutia propusa de patronate ar permite renuntarea la planurile de majorare a impozitelor percepute romanului de rand.
Intarirea rolului accizelor
O prima propunere se refera ca, la capitolul de venituri bugetare, sa fie consolidat rolul accizelor, si, in special, al taxelor pe carburanti. In prima faza este necesara o noua legislatie privind depozitele fiscale pentru produsele petroliere cu conditii mult mai restrictive si mai controlate, avand in vedere ca legislatia existenta (Codul Fiscal) este prea slaba. Astfel, este nevoie de o noua capacitate minima pentru depozitele fiscale, respectiv pana la 5000 de tone aflate in proprietatea celor care cer sa fie acreditati. Depozitele fiscale trebuie prevazute cu masuratori de volum si masa atat pentru intrari, cat si pentru iesiri. Agentul economic detinator al depozitului fiscal trebuie sa depuna o garantie bancara cel putin egala cu valoarea taxelor pentru cantitatea de produse ce poate fi depozitata.
In prima faza, colectarea accizei trebuie sa fie mutata de la rafinarie catre depozitul fiscal; in a doua faza, respectiv in 6-9 luni, colectarea trebuie sa se faca la pompa pentru consumatorii finali si din depozitele fiscale pentru consumatorii industriali.
Efectul presupus al acestei masuri, luand in considerare ca in momentul de fata 20%-22% din produsele petroliere vandute sunt scapate de sub controlul fiscal, este urmatorul: 10% vor deveni fiscalizate, ceea ce va aduce la buget un plus de 5000 de miliarde de lei. Alta propunere se refera la egalarea nivelului accizelor atat pentru benzina, cat si pentru motorina la nivelul mediei aritmetice intre cele doua. In Romania, consumul este de 65% motorina si 35% benzina. Prin aceasta masura va scadea acciza la benzina si va creste la motorina. Consumul individual este cu precadere de benzina, iar cel industrial de motorina. Efectul asupra populatiei va fi pozitiv in mare masura.
Efectul direct presupus asupra bugetului consta intr-un plus de venituri de 4500 de miliarde de lei. In plus, se va beneficia de efectul indirect asteptat din eliminarea practicilor de a amesteca benzina cu motorina si alte produse, ca urmare a egalarii accizelor (dispare motivatia fraudei) si aduce la buget 3000 de miliarde de lei.
Accelerarea cresterii accizelor in conformitate cu reglementarile UE, in timp, va aduce la buget intre 35.000 si 50.000 de miliarde de lei.
Lichidizarea arieratelor fiscale
Lichidizarea arieratelor fiscale pe piata bursiera prin conversia acestora in instrumente financiare purtatoare de dobanda, tranzactionabile pe piata financiara este o alta propunere a cotidianului ZIUA. Un exemplu il constituie Petromidia. In cazul in care obligatiunile emise in contul datoriilor istorice ale rafinariei ar fi tranzactionate pe piata financiara, s-ar obtine venituri suplimentare la buget cuprinse intre 0,3 - 0,4 miliarde de dolari (aproximativ 7000 de miliarde de lei). In plus, o astfel de masura ar avea si efecte indirecte, respectiv imbunatatirea disciplinei fiscale, curatarea mediului economic, scoaterea la suprafata a economiei gri, spatiu pentru investitii de la zero (Greenfield), marirea si cresterea functionalitatii pietei de capital si intarirea ideii de equity market.
Colectarea rapida a arieratelor cvasifiscale
Pentru colectarea arieratelor cvasifiscale este nevoie de o forma de scutire fiscala in combinatie cu o colectare agresiva a tot ceea ce se poate colecta rapid. Referitor la acest lucru se presupune existenta unei legislatii speciale care sa cuprinda astfel de scutiri. Astfel, daca se platesc catre Ministerul Finantelor 5% din arierate in 30 de zile, atunci pentru restul sa existe o scutire de 10% in cazul in care se plateste restul in 60 de zile, 20% pentru plata in 90 de zile si 40% pentru plata diferentei in 120 de zile. Daca arieratele nu sunt platite in 180 de zile, societatea este declarata in faliment.
Astfel, se poate spune ca acei agenti economici care respecta termenul de 30 de zile sunt marii debitori, dar viabili si puternici din punct de vedere economic. Cei care respecta termenul de 60 - 90 de zile se pot imprumuta de la banci, in cazul in care analiza financiara ii dovedeste viabili. Companiile care platesc in intervalul 120 si 160 de zile demonstreaza ca vor sa iasa la lumina. Efectul asteptat din punctul de vedere al veniturilor la buget este un plus de 0,5 - un miliard de dolari (aproximativ 20.000 de miliarde de lei).
Potentiale noi venituri din privatizari
Venituri suplimentare ar putea fi obtinute din vanzarea a 10% din actiunile Petrom detinute de stat pe piata bursiera, care se transforma in venituri la buget. Efectul initial asteptat este un plus de 0,5 miliarde de dolari (aproximativ 10.000 de miliarde de lei).De asemenea, s-ar putea vinde pe bursa pachetele reziduale detinute de stat la societati privatizate si unele pachete minoritare la cele privatizabile. Astfel se vor absorbi lichiditatile intrate in piata in urma liberalizarii contului de capital.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
