Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, īn 2003, la 72,8%. Acelasi indicator ajungea, pentru industrie, la 24,5%, iar pentru agricultura la doar 2,7%. Romānia se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. Īn 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Ritmuri de crestere mai sustinute īncep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al īmbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. Īn primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul Romāniei. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% īn primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004.

Decaderea serviciilor

„PIB-ul Romāniei va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro īn prezent la circa 200 miliarde euro īn urmatorii 5-10 ani. Īn aceste conditii, trebuie sa vedem care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie“, considera Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Romāne. Īn opinia sa, principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor īn structura economiei trebuie cautata la īnceputul anilor ’90. „Noi nu am dezvoltat acumularile care existau la acel moment prin serviciile specifice - cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum. Dupa 1990, am sistat practic aceste activitati, si tot patrimoniul a fost deturnat. Toate aceste acumulari s-au pierdut si de aceea s-a produs ruptura“, afirma el.

Preturi mari, salarii mici

Una dintre principalele piedici īn calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. „La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata - hrana, īntretinere, īmbracaminte“, sustine Stefan Ragalie. Īn aceste conditii, īn loc sa plateasca lunar cāteva milioane de lei pentru o firma privata de curatenie, romānul mediu prefera sa apeleze la o pensionara, care realizeaza aceleasi servicii pentru cāteva sute de mii de lei. Aceeasi opinie este īmpartasita de secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romānia, Cristian Pārvan: „La serviciile prestate catre populatie exista doua paliere: cei putini, cu bani, care apeleaza la astfel de servicii pentru a face curatenie īn casa, pentru catering sau organizare de petreceri, si restul populatiei, din pacate prea multi, care nu-si permite aceste servicii“.

Legi avem, dar nu se aplica

Efectul negativ al neaplicarii complete si corecte a legislatiei este un alt motiv care īmpiedica dezvoltarea serviciilor. Cristian Pārvan citeaza ca exemplu directiva UE care cere un regim special pentru casarea aparaturii electronice. „Daca eu pot sa arunc ce vreau unde vreau, de ce sa platesc o firma pentru asta?“, se īntreaba el. La fel se īntāmpla si cu reparatul sau spalatul masinilor la coltul strazii. „Daca politia comunitara, īn loc sa se māndreasca cu faptul ca alearga batrānele care vānd trei legaturi de marar, ar aplica amenzi īn astfel de cazuri, atunci lucrurile s-ar īndrepta catre canalele firesti ale unor servicii īn acest domeniu“, sustine Cristian Pārvan.

Lipsa oricaror facilitati care sa īncurajeze oamenii sa investeasca este considerata o piedica majora īn dezvoltarea serviciilor īn Romānia. Stefan Ragalie propune acordarea unei perioade de „gratie“ de cinci ani pentru firmele ce intra īn astfel de afaceri, necesara pentru acumularea de capital care sa asigure dezvoltarea afacerii. „Noi trebuie sa gasim solutii care se practica īn UE, fara sa afecteze mediul concurential si fara a fi considerat ajutor de stat“, sustine acesta, citānd exemplul Marii Britanii, ce nu impoziteaza persoanele din generatia a treia care folosesc camerele libere pentru īnchiriere.

Zone neacoperite

Secretarul general al AOAR sustine ca pe piata prestarilor de servicii catre populatie sunt zone mari neacoperite. „Daca eu vreau sa-mi schimb mobila, la ce firma apelez sa mi-o depoziteze īntr-un spatiu unde sa platesc o chirie ori sa o ia de tot, īn schimbul unei sume infime?“, se īntreaba Pārvan. La fel se īntāmpla cu serviciile imobiliare. „Este clar ca acum, pe piata, cele mai cerute sunt serviciile imobiliare, iar trendul va continua“, spune secretarul general al AOAR, dand exemplu faptul ca foarte putini oameni stiu cum sa gaseasca o persoana potrivita pentru obtinerea unui cadastru. „Avānd īn vedere transformarile care vor avea loc īn agricultura, lipsa acestui serviciu face foarte dificila mobilitatea proprietatilor din domeniul funciar. Pentru ca, decāt sa ma apuc eu sa obtin un cadastru si sa intabulez o proprietate, mai bine ma lipsesc de acte“, sustine Cristian Pārvan.

Un alt domeniu insuficient acoperit este cel al societatilor de īntretinere imobiliara care, pe baza unui contract cu asociatiile de locatari, sa asigure īntretinerea unui bloc - plecānd de la instalatii si tevi si pāna la reteaua de Internet. „Daca realizez astfel de lucrari cu o firma care doar schimba instalatiile, ea face repede lucrarea, ia banii si a plecat. Daca īnsa faci contract cu firma respectiva, care se angajeaza si la īntretinerea ulterioara a lucrarii efectuate, ai o garantie superioara a calitatii“, precizeaza Pārvan.

Mai bine angajat decat patron

Dezvoltarea serviciilor nu este īnsa influentata doar de aparatul de stat, ci si de mentalitatea romānilor si a firmelor mari. „Exista o imensitate de servicii care lipsesc de pe piata, dar ele se pot dezvolta doar īn paralel cu prosperitatea populatiei si cu modernizarea managementului companiilor“, afirma secretarul general al AOAR. „Foarte multi oameni doresc sa īnceapa o afacere numai īn momentul īn care sunt siguri ca vor cāstiga sute de mii de euro pe an. La noi nu exista cultura potrivit careia daca ai cāstigat, de exemplu, din mica ta afacere, 2.000 de pe luna, te consideri capitalist. Noua ni se pare mai bun un salariu sigur de 500 de euro. Īn ceea ce priveste marile firme, foarte putine prefera sa-si externalizeze serviciile, īn general pentru ca nu sunt sigure de calitatea oferita. >



Optimizarea costului in IT>



Reusita unei afaceri de acest gen tine foarte mult de identificarea unei nise de piata, care este apoi „largita“ prin calitatea serviciilor oferite. „Imaginati-va ca noi ne-am specializa, cum a facut India, īn servicii de call-center, acele sisteme de comunicatie pe domenii de activitate care ofera asistenta clientilor. Din astfel de servicii putem cāstiga mult, fara a face o investitie neaparat mare“, afirma secretarul general al AOAR.>



O firma din Romānia a trecut deja la fapte, cu rezultate notabile. Este cazul societatii Cronus, cu capital romānesc, specializata īn servicii IT. Firma a fost īnfiintata īn 1996, ca un serviciu de call center specializat, cu o investitie initiala estimata de directorul general Eugen Bunea la 50.000 – 100.000 de dolari. Acum, societatea previzioneaza o cifra de afaceri de circa 1,5 milioane de euro, cu numai 20 de angajati. Cronus ofera trei mari grupe de servicii: un serviciu de sistem integrat, care presupune implementarea tehnologiilor de ultima generatie pe diferite echipamente ale unor provideri, serviciile de call-center si tele-marketing, dedicate īn special companiilor mari din domeniul pietei de IT, si produse de soft constānd īn solutii particularizate pentru clientii mari. >



Eugen Bunea considera ca aceasta piata specializata de servicii ofera īnca oportunitati pentru investitii. „Piata īn domeniu a ramas īn urma fata de ceea ce se īntāmpla īn restul lumii. Majoritatea companiilor multinationale, īn baza principiului ca fara telecomunicatii nu se poate merge mai departe, au īnceput treptat sa se orienteze catre solutii complexe care sa le permita un control si o optimizare a costului. Īn ultimii doi ani au aparut foarte multi jucatori pe aceasta piata, dar eu consider ca mai este īnca loc, mai ales ca piata de servicii va cunoaste o crestere exponentiala īn urmatorii ani“, concluzioneaza Eugen Bunea.>



Unde sa investim>



Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Romāne: „Daca ar fi sa demarez acum o afacere īn servicii, ca barbat, as investi īn serviciile auto, īn special īn serviciile legate de transport rutier, reparatii, spalari de masini, servicii cu o mare cautare īn orice economie. Ca femeie, as investi īn servicii de turism, īn special turismul rural. Ca tānar, fara un capital mare pentru investitii, as merge pe valorificarea unor resurse locale sau as īncerca sa investesc īn servicii pentru populatie, īntr-un cadru īn care fiscalitatea sa ma afecteze cāt mai putin, si cu un minim de dotare initiala“.