╬n economiile de piata dezvoltate, serviciile reprezinta principala sursa ţn formarea produsului intern brut. ╬n Uniunea Europeana, ponderea serviciilor ţn PIB este de 69,4%. Acest sector asigura majoritatea locurilor de munca ale europenilor (66,8%), ţn vreme ce ţn agricultura lucreaza doar 4,3% din populatie. ╬n RomÔnia, serviciile genereaza aproape jumatate din PIB si ocupa numai 37% din totalul fortei de munca.
Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, ţn 2003, la 72,8%. Acelasi indicator ajungea, pentru industrie, la 24,5%, iar pentru agricultura la doar 2,7%. RomÔnia se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. ╬n 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Ritmuri de crestere mai sustinute ţncep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al ţmbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. ╬n primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul RomÔniei. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% ţn primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004.

Decaderea serviciilor

äPIB-ul RomÔniei va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro ţn prezent la circa 200 miliarde euro ţn urmatorii 5-10 ani. ╬n aceste conditii, trebuie sa vedem care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatieô, considera Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei RomÔne. ╬n opinia sa, principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor ţn structura economiei trebuie cautata la ţnceputul anilor ĺ90. äNoi nu am dezvoltat acumularile care existau la acel moment prin serviciile specifice - cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum. Dupa 1990, am sistat practic aceste activitati, si tot patrimoniul a fost deturnat. Toate aceste acumulari s-au pierdut si de aceea s-a produs rupturaô, afirma el.

Preturi mari, salarii mici

Una dintre principalele piedici ţn calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. äLa ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata - hrana, ţntretinere, ţmbracaminteô, sustine Stefan Ragalie. ╬n aceste conditii, ţn loc sa plateasca lunar cÔteva milioane de lei pentru o firma privata de curatenie, romÔnul mediu prefera sa apeleze la o pensionara, care realizeaza aceleasi servicii pentru cÔteva sute de mii de lei. Aceeasi opinie este ţmpartasita de secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din RomÔnia, Cristian PÔrvan: äLa serviciile prestate catre populatie exista doua paliere: cei putini, cu bani, care apeleaza la astfel de servicii pentru a face curatenie ţn casa, pentru catering sau organizare de petreceri, si restul populatiei, din pacate prea multi, care nu-si permite aceste serviciiô.

Legi avem, dar nu se aplica

Efectul negativ al neaplicarii complete si corecte a legislatiei este un alt motiv care ţmpiedica dezvoltarea serviciilor. Cristian PÔrvan citeaza ca exemplu directiva UE care cere un regim special pentru casarea aparaturii electronice. äDaca eu pot sa arunc ce vreau unde vreau, de ce sa platesc o firma pentru asta?ô, se ţntreaba el. La fel se ţntÔmpla si cu reparatul sau spalatul masinilor la coltul strazii. äDaca politia comunitara, ţn loc sa se mÔndreasca cu faptul ca alearga batrÔnele care vÔnd trei legaturi de marar, ar aplica amenzi ţn astfel de cazuri, atunci lucrurile s-ar ţndrepta catre canalele firesti ale unor servicii ţn acest domeniuô, sustine Cristian PÔrvan.

Lipsa oricaror facilitati care sa ţncurajeze oamenii sa investeasca este considerata o piedica majora ţn dezvoltarea serviciilor ţn RomÔnia. Stefan Ragalie propune acordarea unei perioade de ägratieô de cinci ani pentru firmele ce intra ţn astfel de afaceri, necesara pentru acumularea de capital care sa asigure dezvoltarea afacerii. äNoi trebuie sa gasim solutii care se practica ţn UE, fara sa afecteze mediul concurential si fara a fi considerat ajutor de statô, sustine acesta, citÔnd exemplul Marii Britanii, ce nu impoziteaza persoanele din generatia a treia care folosesc camerele libere pentru ţnchiriere.

Zone neacoperite

Secretarul general al AOAR sustine ca pe piata prestarilor de servicii catre populatie sunt zone mari neacoperite. äDaca eu vreau sa-mi schimb mobila, la ce firma apelez sa mi-o depoziteze ţntr-un spatiu unde sa platesc o chirie ori sa o ia de tot, ţn schimbul unei sume infime?ô, se ţntreaba PÔrvan. La fel se ţntÔmpla cu serviciile imobiliare. äEste clar ca acum, pe piata, cele mai cerute sunt serviciile imobiliare, iar trendul va continuaô, spune secretarul general al AOAR, dand exemplu faptul ca foarte putini oameni stiu cum sa gaseasca o persoana potrivita pentru obtinerea unui cadastru. äAvÔnd ţn vedere transformarile care vor avea loc ţn agricultura, lipsa acestui serviciu face foarte dificila mobilitatea proprietatilor din domeniul funciar. Pentru ca, decÔt sa ma apuc eu sa obtin un cadastru si sa intabulez o proprietate, mai bine ma lipsesc de acteô, sustine Cristian PÔrvan.

Un alt domeniu insuficient acoperit este cel al societatilor de ţntretinere imobiliara care, pe baza unui contract cu asociatiile de locatari, sa asigure ţntretinerea unui bloc - plecÔnd de la instalatii si tevi si pÔna la reteaua de Internet. äDaca realizez astfel de lucrari cu o firma care doar schimba instalatiile, ea face repede lucrarea, ia banii si a plecat. Daca ţnsa faci contract cu firma respectiva, care se angajeaza si la ţntretinerea ulterioara a lucrarii efectuate, ai o garantie superioara a calitatiiô, precizeaza PÔrvan.

Mai bine angajat decat patron

Dezvoltarea serviciilor nu este ţnsa influentata doar de aparatul de stat, ci si de mentalitatea romÔnilor si a firmelor mari. äExista o imensitate de servicii care lipsesc de pe piata, dar ele se pot dezvolta doar ţn paralel cu prosperitatea populatiei si cu modernizarea managementului companiilorô, afirma secretarul general al AOAR. äFoarte multi oameni doresc sa ţnceapa o afacere numai ţn momentul ţn care sunt siguri ca vor cÔstiga sute de mii de euro pe an. La noi nu exista cultura potrivit careia daca ai cÔstigat, de exemplu, din mica ta afacere, 2.000 de pe luna, te consideri capitalist. Noua ni se pare mai bun un salariu sigur de 500 de euro. ╬n ceea ce priveste marile firme, foarte putine prefera sa-si externalizeze serviciile, ţn general pentru ca nu sunt sigure de calitatea oferita. >



Optimizarea costului in IT>



Reusita unei afaceri de acest gen tine foarte mult de identificarea unei nise de piata, care este apoi älargitaô prin calitatea serviciilor oferite. äImaginati-va ca noi ne-am specializa, cum a facut India, ţn servicii de call-center, acele sisteme de comunicatie pe domenii de activitate care ofera asistenta clientilor. Din astfel de servicii putem cÔstiga mult, fara a face o investitie neaparat mareô, afirma secretarul general al AOAR.>



O firma din RomÔnia a trecut deja la fapte, cu rezultate notabile. Este cazul societatii Cronus, cu capital romÔnesc, specializata ţn servicii IT. Firma a fost ţnfiintata ţn 1996, ca un serviciu de call center specializat, cu o investitie initiala estimata de directorul general Eugen Bunea la 50.000 ľ 100.000 de dolari. Acum, societatea previzioneaza o cifra de afaceri de circa 1,5 milioane de euro, cu numai 20 de angajati. Cronus ofera trei mari grupe de servicii: un serviciu de sistem integrat, care presupune implementarea tehnologiilor de ultima generatie pe diferite echipamente ale unor provideri, serviciile de call-center si tele-marketing, dedicate ţn special companiilor mari din domeniul pietei de IT, si produse de soft constÔnd ţn solutii particularizate pentru clientii mari. >



Eugen Bunea considera ca aceasta piata specializata de servicii ofera ţnca oportunitati pentru investitii. äPiata ţn domeniu a ramas ţn urma fata de ceea ce se ţntÔmpla ţn restul lumii. Majoritatea companiilor multinationale, ţn baza principiului ca fara telecomunicatii nu se poate merge mai departe, au ţnceput treptat sa se orienteze catre solutii complexe care sa le permita un control si o optimizare a costului. ╬n ultimii doi ani au aparut foarte multi jucatori pe aceasta piata, dar eu consider ca mai este ţnca loc, mai ales ca piata de servicii va cunoaste o crestere exponentiala ţn urmatorii aniô, concluzioneaza Eugen Bunea.>



Unde sa investim>



Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei RomÔne: äDaca ar fi sa demarez acum o afacere ţn servicii, ca barbat, as investi ţn serviciile auto, ţn special ţn serviciile legate de transport rutier, reparatii, spalari de masini, servicii cu o mare cautare ţn orice economie. Ca femeie, as investi ţn servicii de turism, ţn special turismul rural. Ca tÔnar, fara un capital mare pentru investitii, as merge pe valorificarea unor resurse locale sau as ţncerca sa investesc ţn servicii pentru populatie, ţntr-un cadru ţn care fiscalitatea sa ma afecteze cÔt mai putin, si cu un minim de dotare initialaô.
Aboneaz─â-te pe

Calculator Salariu: Afl─â c├ó╚Ťi bani prime╚Öti ├«n m├ón─â ├«n func╚Ťie de salariul brut ┬╗

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat ├«n 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari juc─âtori din industria rom├óneasc─â de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezen╚Ť─â pe pia╚Ťa media, ne-am propus s─â fim o surs─â de inspira╚Ťie pentru mediul de business, dar ╚Öi un canal de educa╚Ťie pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiar─â. ├Än plus, Wall-Street.ro are o experien╚Ť─â de 10 ani ├«n organizarea de evenimente B2B, timp ├«n care a sus╚Ťinut peste 100 de conferin╚Ťe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&s─ân─âtate sau imobiliare. Astfel, am reu╚Öit s─â avem o acoperire complet─â - online ╚Öi offline - pentru tot ce ├«nseamn─â business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din sec╚Ťiunea Economie »


Setari Cookie-uri