Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, n 2003, la 72,8%. Acelasi indicator ajungea, pentru industrie, la 24,5%, iar pentru agricultura la doar 2,7%. Romnia se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. n 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Ritmuri de crestere mai sustinute ncep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al mbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. n primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul Romniei. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% n primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004.

Decaderea serviciilor

PIB-ul Romniei va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro n prezent la circa 200 miliarde euro n urmatorii 5-10 ani. n aceste conditii, trebuie sa vedem care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie, considera Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Romne. n opinia sa, principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor n structura economiei trebuie cautata la nceputul anilor 90. Noi nu am dezvoltat acumularile care existau la acel moment prin serviciile specifice - cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum. Dupa 1990, am sistat practic aceste activitati, si tot patrimoniul a fost deturnat. Toate aceste acumulari s-au pierdut si de aceea s-a produs ruptura, afirma el.

Preturi mari, salarii mici

Una dintre principalele piedici n calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata - hrana, ntretinere, mbracaminte, sustine Stefan Ragalie. n aceste conditii, n loc sa plateasca lunar cteva milioane de lei pentru o firma privata de curatenie, romnul mediu prefera sa apeleze la o pensionara, care realizeaza aceleasi servicii pentru cteva sute de mii de lei. Aceeasi opinie este mpartasita de secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romnia, Cristian Prvan: La serviciile prestate catre populatie exista doua paliere: cei putini, cu bani, care apeleaza la astfel de servicii pentru a face curatenie n casa, pentru catering sau organizare de petreceri, si restul populatiei, din pacate prea multi, care nu-si permite aceste servicii.

Legi avem, dar nu se aplica

Efectul negativ al neaplicarii complete si corecte a legislatiei este un alt motiv care mpiedica dezvoltarea serviciilor. Cristian Prvan citeaza ca exemplu directiva UE care cere un regim special pentru casarea aparaturii electronice. Daca eu pot sa arunc ce vreau unde vreau, de ce sa platesc o firma pentru asta?, se ntreaba el. La fel se ntmpla si cu reparatul sau spalatul masinilor la coltul strazii. Daca politia comunitara, n loc sa se mndreasca cu faptul ca alearga batrnele care vnd trei legaturi de marar, ar aplica amenzi n astfel de cazuri, atunci lucrurile s-ar ndrepta catre canalele firesti ale unor servicii n acest domeniu, sustine Cristian Prvan.

Lipsa oricaror facilitati care sa ncurajeze oamenii sa investeasca este considerata o piedica majora n dezvoltarea serviciilor n Romnia. Stefan Ragalie propune acordarea unei perioade de gratie de cinci ani pentru firmele ce intra n astfel de afaceri, necesara pentru acumularea de capital care sa asigure dezvoltarea afacerii. Noi trebuie sa gasim solutii care se practica n UE, fara sa afecteze mediul concurential si fara a fi considerat ajutor de stat, sustine acesta, citnd exemplul Marii Britanii, ce nu impoziteaza persoanele din generatia a treia care folosesc camerele libere pentru nchiriere.

Zone neacoperite

Secretarul general al AOAR sustine ca pe piata prestarilor de servicii catre populatie sunt zone mari neacoperite. Daca eu vreau sa-mi schimb mobila, la ce firma apelez sa mi-o depoziteze ntr-un spatiu unde sa platesc o chirie ori sa o ia de tot, n schimbul unei sume infime?, se ntreaba Prvan. La fel se ntmpla cu serviciile imobiliare. Este clar ca acum, pe piata, cele mai cerute sunt serviciile imobiliare, iar trendul va continua, spune secretarul general al AOAR, dand exemplu faptul ca foarte putini oameni stiu cum sa gaseasca o persoana potrivita pentru obtinerea unui cadastru. Avnd n vedere transformarile care vor avea loc n agricultura, lipsa acestui serviciu face foarte dificila mobilitatea proprietatilor din domeniul funciar. Pentru ca, dect sa ma apuc eu sa obtin un cadastru si sa intabulez o proprietate, mai bine ma lipsesc de acte, sustine Cristian Prvan.

Un alt domeniu insuficient acoperit este cel al societatilor de ntretinere imobiliara care, pe baza unui contract cu asociatiile de locatari, sa asigure ntretinerea unui bloc - plecnd de la instalatii si tevi si pna la reteaua de Internet. Daca realizez astfel de lucrari cu o firma care doar schimba instalatiile, ea face repede lucrarea, ia banii si a plecat. Daca nsa faci contract cu firma respectiva, care se angajeaza si la ntretinerea ulterioara a lucrarii efectuate, ai o garantie superioara a calitatii, precizeaza Prvan.

Mai bine angajat decat patron

Dezvoltarea serviciilor nu este nsa influentata doar de aparatul de stat, ci si de mentalitatea romnilor si a firmelor mari. Exista o imensitate de servicii care lipsesc de pe piata, dar ele se pot dezvolta doar n paralel cu prosperitatea populatiei si cu modernizarea managementului companiilor, afirma secretarul general al AOAR. Foarte multi oameni doresc sa nceapa o afacere numai n momentul n care sunt siguri ca vor cstiga sute de mii de euro pe an. La noi nu exista cultura potrivit careia daca ai cstigat, de exemplu, din mica ta afacere, 2.000 de pe luna, te consideri capitalist. Noua ni se pare mai bun un salariu sigur de 500 de euro. n ceea ce priveste marile firme, foarte putine prefera sa-si externalizeze serviciile, n general pentru ca nu sunt sigure de calitatea oferita. >



Optimizarea costului in IT>



Reusita unei afaceri de acest gen tine foarte mult de identificarea unei nise de piata, care este apoi largita prin calitatea serviciilor oferite. Imaginati-va ca noi ne-am specializa, cum a facut India, n servicii de call-center, acele sisteme de comunicatie pe domenii de activitate care ofera asistenta clientilor. Din astfel de servicii putem cstiga mult, fara a face o investitie neaparat mare, afirma secretarul general al AOAR.>



O firma din Romnia a trecut deja la fapte, cu rezultate notabile. Este cazul societatii Cronus, cu capital romnesc, specializata n servicii IT. Firma a fost nfiintata n 1996, ca un serviciu de call center specializat, cu o investitie initiala estimata de directorul general Eugen Bunea la 50.000 100.000 de dolari. Acum, societatea previzioneaza o cifra de afaceri de circa 1,5 milioane de euro, cu numai 20 de angajati. Cronus ofera trei mari grupe de servicii: un serviciu de sistem integrat, care presupune implementarea tehnologiilor de ultima generatie pe diferite echipamente ale unor provideri, serviciile de call-center si tele-marketing, dedicate n special companiilor mari din domeniul pietei de IT, si produse de soft constnd n solutii particularizate pentru clientii mari. >



Eugen Bunea considera ca aceasta piata specializata de servicii ofera nca oportunitati pentru investitii. Piata n domeniu a ramas n urma fata de ceea ce se ntmpla n restul lumii. Majoritatea companiilor multinationale, n baza principiului ca fara telecomunicatii nu se poate merge mai departe, au nceput treptat sa se orienteze catre solutii complexe care sa le permita un control si o optimizare a costului. n ultimii doi ani au aparut foarte multi jucatori pe aceasta piata, dar eu consider ca mai este nca loc, mai ales ca piata de servicii va cunoaste o crestere exponentiala n urmatorii ani, concluzioneaza Eugen Bunea.>



Unde sa investim>



Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Romne: Daca ar fi sa demarez acum o afacere n servicii, ca barbat, as investi n serviciile auto, n special n serviciile legate de transport rutier, reparatii, spalari de masini, servicii cu o mare cautare n orice economie. Ca femeie, as investi n servicii de turism, n special turismul rural. Ca tnar, fara un capital mare pentru investitii, as merge pe valorificarea unor resurse locale sau as ncerca sa investesc n servicii pentru populatie, ntr-un cadru n care fiscalitatea sa ma afecteze ct mai putin, si cu un minim de dotare initiala.