Normal ar fi ca orice impozit sa se aplice asupra castigului. Folosinta terenului, ca de altfel si a cladirilor fara scop comercial, fara scopul obtinerii de venituri, nu cred ca ar trebui impozitata, afirma Gabriel Biris, consultant fiscal la Salans.
Asa cum pentru o cladire pe care nu o inchiriez nu platesc impozit pe venit, nici pe autoconsum, pe productia care nu e destinata comercializarii, nu ar trebui sa fiu impozitat, considera Biris.
In cazul productiei vegetale, impozitul se va calcula pe baza de norme de venit, stabilite in functie de suprafata, zona, tipul de activitate si perioada lucrata. Cu alte cuvinte, taranul (sau arendasul) va completa o declaratie, in care va specifica numarul de hectare pe care le detine zona in care se afla proprietatea, ce va cultiva pe ele si perioada in care le va lucra.
De altfel, dreptul de folosinta a proprietatii, alaturi de dreptul de a castiga de pe urma acesteia si de cel de transfer, reprezinta esenta drepturilor de proprietate. In momentul in care Guvernul intervine si taxeaza autoconsumul, nu face altceva decat sa limiteze dreptul de folosinta a proprietatii. Mesajul transmis este acela ca poti sa faci orice cu propria productie numai daca platesti un impozit de 16% pe ipotetice venituri arbitrar stabilite de Fiscul local, chiar daca nici macar nu ai de gand sa comercializezi productia.
In tentativa sa de concentra terenurile agricole si deci de a-i forta pe tarani sa-si vanda proprietatile, Guvernul nu se fereste sa apeleze la o dubla impozitare. Si impozitele pe terenurile agricole, si cele pe veniturile obtinute de agricultura difera in functie de destinatia terenului. Potrivit proiectului de Cod Fiscal al Ministerului de Finante, incepand de anul viitor, impozitul anual pe hectarul de teren agricol va fi majorat de la 1,1 lei la o suma variabila, cuprinsa intre 9 lei si 40 lei in functie de categoriile de folosinta a terenurilor si de clasele de calitate ale acestora. Acelasi principiu va sta si la baza diferentierii impozitelor care vor fi platite pe ipoteticele venituri obtinute din agricultura.
Motivul introducerii noului impozit tine de politica bugetara a Guvernului nemultumit de incasarile din taxe si impozite. Recent, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, dar si premierul Calin Popescu Tariceanu, s-au plans de dimensiunea redusa a veniturilor la buget, care se situeaza, in Romania, la mai putin de 30% din PIB, comparativ cu 35%, cat se inregistreaza in statele europene mai dezvoltate. Intr-adevar, marea problema a Romaniei se inregistreaza in agricultura, care are o pondere de 13% in PIB, cea mai mare din statele europene, si care nu este supusa impozitarii.
Potrivit unui studiu al Comisiei Nationale de Prognoza, daca s-ar elimina componenta agricola, ponderea veniturilor bugetare in PIB ar fi una europeana, de 34%. De aceea, impozitarea productiei comercializate este absolut necesara, insa pe venitul real si nu pe unul arbitrar stabilit de stat. In plus, proiectul de lege redactat de ministrul de Finante nu spune nimic despre valoarea venitului care va fi luata in calcul in caz de compromitere a recoltei din cauza unor calamitati naturale.
In aceste cazuri, de multe ori, nu numai ca productia nu acopera cheltuielile, dar nici macar nu satisface necesarul unei gospodarii. In plus, din cei 40% de romani care traiesc in mediul rural, aproximativ 28% se ocupa exclusiv cu agricultura, fara a avea alte venituri in afara de pensii. Iar pensia medie in agricultura este de aproximativ 80 lei. Suma din care trebuie platite impozitul pe teren, impozitul pe veniturile din agricultura, impozitul pe casa si accizele pe tuica.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
