Cum sustinem mediul de afaceri? Vladescu spune ca nu mai sunt solutii

Statul nu are bani la buget pentru a adopta masuri de sustinere a sectorului privat si a afacerilor din Romania, explica foarte clar ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, care sugereaza ca nemajorarea impozitelor a fost chiar un ajutor dat companiilor.

Seful Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, afirma ca statul nu are bani pentru a sustine mediul de afaceri, dar le cere romanilor sa caute spiritul antreprenorial pentru a atrage fluxurile financiare externe.

"Un transfer direct de resurse de la bugetul de stat catre sectorul privat, dincolo de nemajorarea taxelor, este greu de imaginat", a declarat Sebastian Vladescu.

Ministrul sustine ca Romania trebuie sa fie un stat atractiv pentru fluxurile financiare, dar nu exista spatiu bugetar pentru a sustine mediului de afaceri. “Avem nevoie de spirit antreprenorial in tara asta”, afirma Vladescu.

“Ceea ce a spus ministrul de Finante este o realitate care ni se repeta de un an si jumatate. Noi, oamenii de afaceri, credem ca exista si alte masuri care pot fi luate pentru a ajutora mediul de business, iar aceste masuri le-am facut publice inca de la sfarsitul lui 2008”, spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Printre masurile propuse de AOAR in ultimii ani se numara introducerea unor scheme de garantare pentru diverse activitati.

“In afara programelor Prima Casa si Primul Siloz, autoritatile nu au facut nimic pentru ajutorarea mediului de afaceri. Puteau fi introduse, de exemplu, scheme de garantare pentru cei care investesc in sere, in cresterea porcilor sau in energie regenerabila. Lipsa masurilor sustenabile ii face acum pe guvernanti sa fie cu spatele la zid. Au luat doar masuri populiste, cum ar fi introducerea pensiei minime”, subliniaza Parvan.

Secretarul general al AOAR adauga ca introducerea acestor scheme de garantare nu ar avea efecte in economie decat peste foarte mult timp. Una din masurile pe care ar putea sa le adopte rapid autoritatile, care sa creeze valoarea in economie, ar fi recapitalizarea Fondului de Garantare.

“AOAR a cerut constituirea fondului de contragarantare de la inceputul lui 2009, iar el a luat fiinta cu o intarziere de un an si jumatate si nici acum nu putem spune ca functioneaza in mod real”, mentioneaza Parvan.

Viorel Catarama, Elvila: Antreprenorii ar trebui sa aprecieze nemajorarea taxelor

Potrivit omului de afaceri Viorel Catarama, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, are perfecta dreptate atunci cand declara ca mentinerea nivelului actual al taxelor si pastrarea echilibrului macroeconomic sunt singurul ajutor pe care Guvernul il poate acorda momentan IMM-urilor. "In opinia mea, Vladescu are 100% dreptate. Atat investitorii, cat si antreprenorii ar trebui sa fie extrem de multumiti ca nu s-au marit taxele", a declarat, pentru Wall-Steet, proprietarul Elvila.

In opinia lui Catarama, multe dintre masurile care s-au luat in ultimii 20 de ani si care au avut ca stindard incurajarea sectorului privat sau al investitiilor s-au dovedit a fi impotriva intereselor bugetului. "Multe dintre aceste masuri au reprezentat portite de eludare a platii taxelor fara ca economia sa primeasca ceva inapoi. De exemplu, din legea conform careia, o firma care avea 5% investitor strain nu platea impozit de profit, bugetul nu a castigat, din contra, a pierdut, iar sumele de bani venite ca investitii in Romania au fost nesemnificative in comparatie cu pierderile inregistrate de buget prin neplata taxelor", a mai spus omul de afaceri.

Acordarea de facilitati doar pe anumite domenii de activitate reprezinta, in opinia lui Catarama, o decizie gresita. “Au mai fost si alte legi care, in esenta, au urmarit motivarea sectorului privat, dar care nefiind valabile pentru toata lumea, ci fiind directionate pe diverse domenii de activitate, au creat o si mai mare paguba la buget”, a mai explica proprietarul Elvila.

Solutia lui Catarama este “taxe egale pentru toata lumea”. “Eu, ca si antreprenor, sunt total impotriva discriminarilor: toata lumea trebuie sa plateasca aceleasi cote si taxe. Evident, daca esti o companie mare, suma platita este mai mare, iar in cazul unei firme mici, suma este mai redusa”, mai sustine Catarama, care adauga ca nu trebuie sa existe discriminari intre diverse categorii de antreprenori si investitori sau intre diverse ramuri ale economiei.

La realizarea acestui articol au contribuit Alina Apetrei, Liviu Florea, Roxana Grosu, Cristina Negraru, Sorina Negrila si Ana Sabiescu.

Sorin Minea (foto), presedintele Angst, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata locala a mezelurilor, a declarat ca, in mediul privat, atunci cand un manager nu mai are solutii si nu detine un plan coerent de business este demis si inlocuit cu altul mai competent.

“Daca domnul Vladescu sustine ca statul nu mai are bani la buget pentru masuri de sustinere a sectorului privat si al afacerilor din Romania atunci ar trebui sa plece acasa. Asa se intampla si la privat, cand un manager nu are solutii este inlocuit cu un altul”, spune Minea.

De asemenea, acesta considera ca fiecare interventie de pana acum a statului in mediul privat a fost impartiala. “Statul a fost aproape intotdeauna incoerent in interventia sa in mediul de afaceri. S-a amestecat foarte mult, nu a fost impartial. Efectele interventiei sale se vad si acum – concurenta neloiala, evaziune fiscala. Tot ce mi-am dorit eu de la stat ca si parte a mediului de afaceri a fost o politica coerenta si sa nu mareasca taxele”, afirma presedintele Angst, pentru Wall-Street.

La randul sau, Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriilor Textile, Confectiei si Pielariei (FEPAIUS), afirma ca mediul de afaceri din Romania nu are nevoie de “lozinici, ci de fapte”.

“Guvernul nici nu a sustinut mediul de afaceri din Romania, nu a intreprins nicio masura in acest sens. In 2009, fostul coleg al domnului Vladescu, domnul Pogea, a adaugat dari. Problema este de a vrea, nu de a putea. Daca vor continua sa mearga pe astfel de masuri de scadere a salariilor, de introducere a unor taxe suplimentare vom asista in mod cert la o istorie a industriei romanesti”, crede Grapini.
In opinia sa, spiritul antreprenorial se mentine sau se poate dezvolta prin foarte multa incredere. “Am cerut guvernantilor sa-mi ofere un singur motiv pentru care as vrea sa investesc in continuare in Romania sau pentru care as vrea sa pornesc o afacere aici. Dupa 20 de ani, asteptarea mea, ca intreprinzator, a fost ca in fiecare etapa parcursa sa am o siguranta a business-ului meu. In ziua de azi ne intoarcem inapoi in timp, este mai putina siguranta din punctul de vedere al coerentei si exactitatii actului legislativ”, declara Maria Grapini.

Aceasta considera ca intreprinzatorii “sunt mereu cu sabia deasupra capului”, IMM-urile in special fiind supuse unei “avalanse de schimbari legislative greu de asimilat”. In plus, nu se observa niciun fel de imbunatatire a comunicarii si costurilor operationale ale institutiilor statului.

Pe de alta parte, Dinel Boromir, directorul general al companiei de morarit si panificatie Boromir Prod Buzau, sustine ca nu vede alte masuri pe care autoritatile le pot lua pentru sustinerea mediului de afaceri decat mentinerea taxelor la nivelul actual. “Daca pastreaza impozitele la acest nivel eu sunt multumit. In aceste vremuri de criza nu vad alte masuri. Ar fi insa dezastruos pentru mediul de afaceri daca ar apela la masura de majorare a taxelor”, spune Boromir.

Raul Ciurtin, presedintele si directorul general al Albalact Alba Iulia, declara ca nemajorarea taxelor este un aspect pozitiv, insa ramane de vazut cat timp se va mentine aceasta decizie.

“Strict pe perioada aceasta de criza financiara nu au existat masuri concrete din partea guvernantilor care sa stimuleze afacerile. O spun fara speranta, amaraciunea multora dintre jucatorii din mediul de afaceri romanesc vine din faptul ca taxele se vor mari, daca nu acum, in cateva luni, cel tarziu anul viitor. Fiecare dintre noi va avea de suferit. Scaderea salariilor tuturor acestor bugetari va avea implicatii asupra consumului si implicit al business-urilor”, considera Ciurtin.

Potrivit acestuia, una dintre masurile care ar fi trebuit luate ar fi fost un control mult mai aspru al economiei negre si gri, care afecteaza atat statul, cat si producatorii, ducand la concurenta neloiala in piata.

“Daca nu platesti taxe si nu iti achiti datoriile nu ti se intampla nimic in Romania. Cred ca se pot gasi solutii multe, insa guvernantii ar trebui sa fie mai atenti la ce se discuta in mediul de afaceri, la solutiile propuse de companii in discutiile cu reprezentantii presei. Au fost multe solutii propuse, unele bune si chiar foarte bune, insa nu s-a facut nimic”, mai spune Raul Ciurtin (foto).

"Pozitia ministrului de Finante este indreptatita partial, avand in vedere ca bugetul de stat nu dispune de fonduri suficiente. Cu toate acestea, ministrul dispune de parghiile prin care sa ajute mediul de afaceri, iar totul tine de realizarea unei predictibilitati mai ridicate. Aceasta predictibilitate se poate realiza prin adoptarea din timp a bugetului pe anul viitor, precum si pe o adoptare rapida a eventualelor modificari legislative" , spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

El adauga ca Finantele ar putea ajuta mediul de afaceri si prin plata comenzilor neonorate.

"De mai mult de un an, statul datoreaza 1,5 miliarde de euro sub forma unor comenzi neonorate catre diversi furnizori, cum ar fi cei care livreaza lapte in scoli. Statul are bani sa faca aceste plati, pentru ca exista fondurile europene care pot fi accesate in acest sens. Acesti bani s-ar multiplica in economia reala la 3-4 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta un ajutor foarte important pentru mediul de afaceri", mentioneaza Nicolescu.

Dan Ioan Popp (foto), presedintele companiei Impact Developer & Contractor, singurul dezvoltator listat la Bursa de Valori Bucuresti, nu este de acord cu afirmatia lui Sebastian Vladescu si spune ca statul are o paleta larga de masuri prin care influenteaza activitatea sau chiar sustine sectorul privat, dar marea majoritate a acestora fac trimitere la incasarile bugetare reale.

“Prima masura este sa se decida daca porneste campania de reducere a evaziunii fiscale, care face ca peste 40% din economia reala a Romaniei sa fie «cenusie sau chiar neagra» . Ori dispune angajarea prin concurs a unor profesionisti in domeniul colectarii de taxe, ori angajeaza firme private care sa fie platite pe baza de success”, ne-a explicat Popp.

A doua masura este reducerea semnificativa a cheltuielilor curente ale statului, inclusiv cheltuielile cu salariile si achizitiile publice. Pe baza analizei cost/efect, spune Popp, se poate intocmi o lista in 10 grupe de importanta a diverselor tipuri de cheltuieli, renuntand total, partial sau amanand acele cheltuieli care genereaza efect mic sau redus in economia reala.

A treia masura este sa stimuleze agentii economici direct, acordand prime sau ajutor de stat, sau indirect, reducand taxe sau impozite aferente muncii, profitului sau circulatiei, din domeniile cu efecte de antrenare mari si imediate in economie: automobile, energie, locuinte, agricultura si banci.

“A patra masura este ca statul sa stimuleze economia populatiei, increderea in economia romaneasca si orice activitate precum microintreprinderile sau prestarea de orice fel de activitati care presupune MUNCA, deci generarea de plusvaloare la nivelul gospodariilor populatiei”, a adaugat Dan Ioan Popp.

“Statul trebuie sa vanda cladiri, constructii si active”

Specific in domeniul constructiilor si al dezvoltarii imobiliare, seful Impact spune ca statul are active si nu are cash, fiind intr-o situatie de distressed assets, asfel incat prima masura care ar trebui luata ar fi sa vanda cat mai multe cladiri, constructii si activ . “Dupa revenire, peste patru-cinci ani, le va putea rascumpara, daca pretul viitor va fi convenabil, avand cheltuieli mult mai mici cu chiria”, explica Popp. O opinie similara a impartasit recent si omul de afaceri Dinu Patriciu, care a declarat ca statul ar putea obtine pana la 20 miliarde de euro din vanzarea proprietatilor imobiliare.

Tot in sectorul de real estate, Dan Ioan Popp spune ca statul trebuie sa stimuleze repornirea industriei constructiilor . “Sunt 8,1 milioane de locuinte si 7,8 milioane de proprietari. Daca fiecare face zugraveala, atunci se consuma circa 40 litri de amorsa si vopsea lavabila. Daca fiecare isi inlocuieste faianta si gresia, se consuma circa 30 plus 20 mp. Daca fiecare inlocuieste, parchetul se consuma circa 40 mp. Daca fiecare inlocuieste usile, este nevoie de circa patru usi de unitate. Daca fiecare inlocuieste ferestrele, este nevoie de circa 12 mp de locuinta si lista poate continua”, explica Popp.

Astfel, daca statul vrea sa castige mai mult, trebuie sa stimuleze cresterea interesului pentru renovare si construire. O masura prin care statul ar suporta nota de plata cu 10-20% din costul renovarii sau construirea de noi case ar putea duce la cresterea domeniului de la 2-3 miliarde la dublu sau chiar triplu, precizeaza Popp.

“Ca sa creasca industria la 10 miliarde de euro, statul se angajeaza sa aloce un miliard pentru stimulare, dar incaseaza 2,5 miliarde. Incasarea reala care ramane, de 1,5 miliarde de euro, este net superioara celei precedente, de 350 milioane de euro, cand statul nu sprijinea si nu urmarea procesul de punere in opera si edificare”, a mai spus presedintele Impact.

Bogdan Dancau (foto), director in cadrul firmei Atrium European Real Estate, proprietarul parcului comercial Militari Shopping Center, este de parere ca, din pacate, ministrul Finantelor exprima o stare de fapt, facand o simpla constatare. In viziunea sa insa, un ministru nu trebuie sa faca numai constatari, ci ar fi util de inteles, de explicat in mod coerent de ce statul nu are bani la buget, avand in vedere cresterea economica sustinuta din anii trecuti, sumele incasate din privatizari, etc.

“Oricine stie ca economia are o evolutie ciclica si, mai ales in cazul tarilor emergente, acestea sunt cele mai expuse unor fluctuatii semnificative pe arcul ciclului economic mondial. Ori, este evident ca Romania a fost total nepregatita, desi era clar de acum doi ani ceea ce urma sa se intample. Chiar si fara criza economica mondiala, Romania ar fi avut probleme structurale deosebite”, subliniaza Bogdan Dancau.

Fara stabilitate macroeconomica, sectorul privat nu poate functiona la parametri optimi, spune Dancau, adaugand ca acest fapt se aplica si sectorului de real estate. “Este un cerc vicios foarte clar dat de legitati economice: scaderea salariilor duce la scaderea consumului, care reprezinta un factor important pentru noi investitii in real estate, mai ales pe segmentul comercial, care conduce la randul sau la mai putine locuri de munca, mai putin consum etc. si iarasi o luam de la capat”, explica oficialul Atrium European Real Estate.

In opinia sa, trebuie facuta o bresa in acest cerc si incurajat consumul cu orice pret, chiar cu riscul inflatiei sau deprecierii leului, intrucat acestea sunt parghiile care ne sunt la indemana in prezent.

Omul de afaceri Ionut Negoita (foto), proprietarul grupului de firme Pro Confort, este de parere pot fi luate masuri care sa incurajeze dezvoltarea mediului de afaceri fara a necesita neaparat investitii, mai ales dupa ce in urma cu cateva luni chiar Guvernul Romaniei identificase si alte oportunitati in acest sens.

In opinia sa, ar trebui luate in calcul mult mai serios masuri precum:

1. neimpozitarea profitului reinvestit;
2. sprijinirea IMM-urilor pentru plata datoriilor, dar si pentru investitii;
3. institutiile statului sa dovedeasca mai multa flexibilitate fata de companii la termenele de plata ale impozitelor si taxelor;
4. crearea unui program care sa incurajeze achizitia de utilaje agricole.

In sectorul imobiliar, Negoita spune ca una din putinele masuri luate de Guvern este programul Prima Casa, insa in acest program ar trebui incurajata intr-un mod mai sustinut vanzarea de locuinte noi.

“Cele vechi sunt depasite, nu este normal sa dai foarte multi bani pe ceva ce va pierde in mod constant din valoare. Asadar, gasirea unei solutii pentru a-i incuraja pe dezvoltatori sa construiasca si sa ofere locuri de munca mi se pare oportuna”, spune seful Pro Confort.

De asemenea, s-ar putea face si alti cativa pasi in ceea ce priveste colaborarea intre dezvoltatori si stat, precum parteneriatul public-privat, prin care statul ar putea aduce terenul si dezvoltatorii sa construiasca, dar si construirea de locuinte sociale ori achizitii cu garantii guvernamentale.

“Cred ca mai poate lua masuri pentru ca simt ca ministerul condus de domnul Vladescu nu a sprijinit pana acum mediul privat. Decizia de a scadea veniturile bugetarilor si pensionarilor nu afecteaza direct mediul privat, dar nici nu il sustine. Guvernul trebuie sa incerce sa opreasca coruptia in ceea ce priveste modul in care se fac achizitiile bugetare, sa opreasca evaziunea fiscala si sa controleze averile personale ale angajatilor statului”, afirma Liviu Dan Dragan (foto), presedintele Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS).

In ceea ce priveste sprijinirea industriei de IT, Dragan afirma ca statul ar trebui sa gaseasca solutii pentru finantarea unor proiecte de guvernare electronica precum eRomania, un sistem informatic a carui realizare ar costa 500 de milioane de euro intre 2010 si 2013.

In urma cu doua saptamani Guvernul a propus ca masura prin care sa creasca incasarile la buget si impozitarea veniturilor programatorilor, companiile din zona de software fiind scutite de la plata acestor taxe din 2004.

In final, masura nu a fost insa inclusa in scrisoarea catre FMI, potrivit lui Dan Matei Agathon, purtatorul de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR).

“Daca s-ar fi decis astfel ar fi fost o tampenie, avand in vedere ca industria de IT este singura moderna din Romania. Este o industrie model, care face export si care aduce venituri la buget si care trebuie protejata” a mai spus oficialul ANIS.

Liviu Dan Dragan conduce si compania Totalsoft, producator de software de business, cu afaceri estimate sa ajunga la 24 de milioane de euro in acest an.

Pe de alta parte, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani, spune ca nu stie daca Guvernul poate face ceva, dar ar trebui macar sa incerce prin masuri directe sau indirecte sa sustina consumul si sa incurajeze exporturile.

“Chiar daca acum nu s-a hotarat sa se mareasca taxele, teama multor oameni de afaceri este ca din toamna se va ajunge la majorarea TVA si cotei unice. Pentru ca Guvernul a scazut veniturile pensionarilor si angajatilor bugetari, ceea ce va duce la diminuarea consumului si a veniturilor companiilor si implicit taxele platite de firme vor scadea. Si atunci guvernul isi va da seama ca cifrele calculate nu mai sunt valabile si va trebui sa ia noi masuri. Si vor fi tot masuri de inhibare a consumului si vom ajunge intr-o spirala”, afirma Marius Ghenea, presedintele si fondatorului Fit Distribution, grup care detine mai multe site-uri de comert electronic.

Printre masurile pe care le-ar lua antreprenorul se numara scaderea tuturor impozitelor in ceea ce priveste locurile de munca, sustinerea produselor romanesti si stimularea creditarii.