Majorarile salariale, cresterea consumului si scaderea productivitatii pot inrautati indicatorul cresterii preturilor, inflatia atingand conform sperantelor bancii centrale la capatul de sus al prognozei de 8,5% pentru acest an. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, este optimist, intrucat tinta programata a inflatiei a fost de 7,5% plus sau minus 1%, insa recunoaste ca nu mai poate fi vorba nici pe departe de 8,3%, iar preturile energiei termice si in general preturile \"administrate\" pot duce la o inflatie de 1-1,2% in noiembrie.
"Anul acesta este anul consolidarii inflatiei de o singura cifra. Media inflatiei anualizata va fi de 9,2%, in timp ce anul trecut a fost de 11,9%. Ne asteptam ca inflatia sa depaseasca usor 8,5%, apoi sa coboare datorita lunii decembrie in jurul a 8,5%, intrucat in decembrie asteptam o rata de 0,3-0,4%, sub cea a lunii finale a anului trecut, cand s-a situat la 0,6%", spune guvernatorul BNR. Pe de alta parte, deficitul contului curent va fi de circa 8,6% din PIB, el atingand un nivel similar cu cel inregistrat anul trecut, conform noii metodologii de calcul a BNR, care ia in considerare si profitul reinvestit de firme.
"Nivelul deficitului bugetar nu conteaza asa de mult, ci nivelul veniturilor la buget, iar in Romania nivelul de colectare a veniturilor se afla printre cele mai mici din zona europeana, daca nu este chiar cel mai mic", spune Graeme Justice, reprezentantul Fondului Monetar International (FMI) in Romania.
"Credem ca eforturile de a colecta venituri la buget ar trebui sa fie cu mult mai mari", sustine Justice.
Guvernatorul da dovada de pesimism in ceea ce priveste aprecierea monedei nationale. "Aprecierea nominala a leului va continua, insa pe ce baza? Inteleg ca o crestere a leului in termeni reali sa fie sustinuta de o crestere a productivitatii", sustine Isarescu, avertizand asupra pericolului "aterizarii fortate" a economiei pe fondul cresterii consumului si scaderii productivitatii.
Isarescu indeamna la "vigilenta" in ceea ce priveste deficitul extern intrucat deficitul public contribuie din ce in ce mai putin la formarea acestuia, invers proportional cu deficitul creat de sectorul privat. Isarescu sustine ca populatia trebuie sensibilizata catre o "moderatie" a consumului de bunuri din import. Banca Nationala a facut tot ce a putut pentru a diminua importurile de bunuri de consum, masurile de limitare a creditarii urmand sa se extinda in timp. Analistii sustin insa ca o masura de limitare a creditului nu isi va atinge decat partial (marginal) tinta. "S-a demonstrat ca nu pretul creditului a influentat consumul. Dobanzile au scazut si nu s-a intamplat nimic. Dobanzile au crescut, apoi, iar consumul pe credit a crescut, ceea ce demonstreaza ca nu pretul, ci accesibilitatea creditului a contat mai mult", spune analistul Florian Libocor. "Banca centrala a incercat sa jongleze cu dobanzile si probabil ca nu i-a iesit asa cum isi dorea" a adaugat Libocor.
Finantarea economiei a scazut cu 40% in 2005, desi deficitul de cont curent va fi de 8,6% din PIB, avertizeaza analistul Florin Citu, atragand atentia ca valuta iesita din tara nu a cumparat tehnologie, ci bunuri de larg consum. Isarescu a observat ca exista primejdia deteriorarii economisirii, care poate fi contracarata prin masuri de incurajare a depunerilor dar si de stimulare a dezvoltarii plasamentelor de tipul fondurilor de pensii private. Chiar daca numerosi economisti sustin teza "finantarii" deficitului de cont curent pe baza investitiilor in crestere, si in special a profitului reinvestit, Graeme Justice, spune ca Romania nu a beneficiat de pe urma unui fenomen de redirectionare a capitalurilor dinspre consum catre investitii. "Argumentul conform caruia deficitul de cont curent e balansat prin fluxurile de investitii straine directe este din ce in ce mai convingator in timp", spune Justice.
"Romania este acum o tara cu risc scazut si a iesit bine din exercitiile de dezvoltare pe termen lung. Fondul este, insa, ingrijorat de lipsa unor politici pe termen lung care sa tempereze si elimine presiunile asupra economiei. Daca Romania vrea ca situatia economica sa se imbunatateasca, trebuie sa adopte politici mai viguroase", afirma Justice. El spune ca apropierea indicatorilor macroeconomici de cei ai zonei euro nu trebuie sa trezeasca un sentiment de automultumire, chiar daca intrarea in uniune ajuta tara sa treaca peste anumite probleme. Justice desfiinteaza mitul conform caruia totul va merge bine prin simpla aderare la UE.
Totodata, o tara membra a Uniunii Europene isi poate reduce dezechilibrele mul mai usor, Ungaria fiind un exemplu in acest sens, intrucat, cel mai probabil, n-ar fi reusit sa scape de intrarea in incapacitate de plata fara ajutorul Uniunii, spune analistul-sef al ABN Amro, Radu Craciun.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
