Doar 75,8 miliarde lei vechi. Aceasta este suma pe care platitorii de impozite au acceptat sa o vireze in conturile entitatilor nonprofit in 2005, desi reprezentantii Ministerului Finantelor Publice calculasera la 700 de miliarde de lei vechi suma care ar fi putut fi disponibilizata catre ONG-uri, in cazul in care s-ar fi dovedit ca toti romanii sunt filantropi.
De altfel, 2005 a fost primul an cand cetateanul a putut indica organelor fiscale ce sa faca cu 1% din impozitul pe care il plateste statului. Nu este vorba despre o plata in plus pe care ar trebui sa o faca contribuabilul, ci despre o directionare a 1% din totalul impozitului achitat statului catre organizatiile nonprofit (ONG), in functie de preferinta manifestata de platitor.
Mai trebuie spus ca schema lui 1% nu a fost inventata de romani, ci a fost preluata dupa modelul folosit de Ungaria, Slovacia, Lituania si Polonia. De altfel, aceasta este considerata de multi ca fiind un sprijin indirect oferit de catre stat sectorului nonprofit, un model de filantropie de tranzitie, data fiind aplicarea sa numai in tarile Europei de Est. Suma in sine nu este mare si nu cred ca ONG-urile vor putea sa supravietuiasca cu banii care le vor veni prin acest sistem. De altfel, nici la altii nu a fost mai bine, spune Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice Romane. El crede ca sumele mici sunt rezultatul unei campanii de publicitate mai slabe, ONG-urile nereusind sa ajunga la fiecare contribuabil pentru a-l convinge ca este bai bine ca banii sa ajunga la societatea civila.
In plus, crede Ionita, nu toate cauzele pot fi accesibile marii mase, in sensul ca nu orice cauza poate atinge constiinta cuiva. Nu cred ca un Think Tank, asa cum este SAR, ar putea atrage atentia si finantarea a prea multi contribuabili, crede Ionita. In plus, spune liderul SAR, este posibil ca efortul financiar care va fi necesar pentru promovarea ONG-urilor sa depaseasca costul beneficiilor.
Potrivit datelor primite de la Ministerul Finantelor, la nivelul intregii tari se gasesc, asa cum am mai spus, 75,8 miliarde lei vechi in evidentele Directiilor Financiare judetene, bani care, pana la finele acestui an, vor ajunge in mainile reprezentantilor entitatilor nonprofit. La nivelul municipiului Bucuresti, sunt disponibilizate 42 de miliarde de lei vechi.
Din cate se pare, contribuabilii au fost mai generosi cu acele ONG-uri care se ocupa de probleme umanitare, dar si cu acele entitati care functioneaza in jurul bisericilor sau care colaboreaza cu bisericile.
Sumele nu sunt mari, dar a fost un prim exercitiu. Anul viitor, ONG-uril vor sti cum sa se organizeze mai bine pentru a obtine mai multi bani. In plus, atunci cand vor veni sa mai ceara bani, vor trebui sa dea si un mic raport: ce au facut cu banii pe care i-au primit, spune Anca Bobaru de la Asociatia pentru Relatii Comunitare.
Ionut Raita de la Habitat for Humanity din Cluj, ONG care construieste locuinte pentru persoanele in situatii speciale, spune ca a aflat de la Directia Financiara din Cluj ca ii revin 65 de milioane de lei. Cam atati bani am bagat in campani. Anul viitor, ne vom organiza mai bine si vom incerca sa atragem finantari si de la firmele mai mari din Cluj, spune Raita. El mai spune ca primeste bani si din alte surse de finantare si ca, in acest moment, nu este in totalitate dependent de banii din schema lui 1%
Citeste si:
Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=22376&shift=1
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
