Este sau nu conflictul dintre stabilitatea financiara si cea a preturilor ireconciliabil? Pe plan mondial opiniile sunt impartite, unii economisti considerand chiar ca ar trebui sa existe o alta institutie care sa se ocupe de stabilitatea financiara, separata de banca centrala. Wall-Street a discutat cu Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politica monetara al guvernatorului BNR, despre aceasta tema intens dezbatuta.
“Dezbaterea la zi este ca in prezent am reusit sa stabilizam inflatia, dar s-a observat ca o inflatie redusa si stabila nu este o garantie ca stabilitatea financiara este asigurata. Acum se pune intrebarea daca stabilitatea financiara trebuie sa fie un obiectiv al bancii centrale sau al unei institutii separate de banca centrala? Unii economisti sustin chiar ca banca centrala ar trebui sa renunte la independenta sa operationala pentru a putea asigura stabilitatea financiara, dar cred ca acest lucru nu e de dorit din moment ce astfel nu ar mai fi garantata stabilitatea preturilor”, explica Lucian Croitoru (foto), consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.
Croitoru nu considera ca o alta entitate poate sa se ocupe de stabilitatea financiara, ci banca centrala este cea care are acest obiectiv deoarece este institutia care se ocupa de managementul lichiditatii din sistemul financiar.
“Stabilitatea financiara are legaturi stricte cu managementul lichiditatii, iar gestiunea lichiditatii reprezinta atributul bancii centrale. Motivul principal pentru care a fost inventata banca centrala, istoric vorbind, a fost pentru managementul datoriei guvernului si pentru asigurarea stabilitatii financiare”, explica consilierul lui Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale din Romania.
Astfel, daca banca centrala este institutia care realizeaza managementul lichiditatii si daca luam in considerare faptul ca stabilitatea financiara este corelata de evolutia lichiditatii, atunci ipoteza conform careia o entitate diferita de banca centrala trebuie sa asigure stabilitate financiara trebuie tratata cu precautie.
Insa, cand banca centrala utilizeaza acelasi instrument de politica monetara – rata dobanzii – pentru a asigura stablitatea preturilor si cea financiara se poate ajunge la un conflict.
“Unii teoreticieni ar putea considera ca este un conflict ireconciliabil, altii, printre care sunt si eu, spun ca nu este cazul pentru ca depinde de structura contractelor financiare din economie”, afirma Lucian Croitoru. El considera ca banca centrala trebuie sa detina independenta asupra instrumentului de politica monetara pentru asigurarea stabilitatii preturilor si, in acelasi timp, sa produca un “reglaj fin” prin care sa contribuie la stabilitatea financiara.
“Criza din 2007 a dovedit ca acest lucru poate fi realizat. Bancile centrale au actionat in sensul stabilitatii, criza a cerut lichiditate, s-au realizat infuzii de lichiditate impreuna cu guvernele si planurile au functionat. Bancile centrale si guvernele au substituit banii privati cu bani publici, iar acum se pune problema momentului optim pentru retragerea stimulilor monetari”, explica Croitoru.
In opinia sa nici banca centrala si nici guvernele nu stiu care sunt castigatorii indreptatiti ai crizei si nici care este momentul in care infuziile de lichiditate trebuie sa fie oprite. Daca acestea sunt retrase prea tarziu se produce inflatie si obiectivul de stabilitate a preturilor este in pericol, iar daca injectiile sunt retrase prea devreme exista posibilitatea de a se reinstaura criza si instabilitatea financiara.
“Este o problema de reglaj fin pentru ca nu poti afla care e momentul optim pentru retragerea stimulilor. Daca guvernul ar fi salvat industria locomotivei cu aburi, dupa aceea industria electrotehnica, s.a.m.d., ar mai fi aparut internetul? Poate ca da, dar cu siguranta am fi fost cu multi ani, paote decenii in urma fata de momentul prezent al internetului”, afirma consilierul guvernatorului BNR.
Romania s-a aflat intr-o pozitie privilegiata fata de cea a altor state deoarece nu a fost nevoita sa realizeze injectii de lichiditate in sistemul financiar precum statele dezvoltate. Banca Nationala a Romaniei si-a pus mai demult problema conflictului dintre stabilitatea financiara si cea a preturilor, sustine Croitoru, adaugand ca aceasta dilema nu apare numai in perioade de criza financiara, ci si cand exista un proces notabil de dezinflatie.
“Daca vrei ca procesul de dezinflatie sa fie rapid inseamna ca trebuie sa duci ratele de dobanda la un nivel ridicat ca sa impingi inflatia in jos, dar s-ar putea sa produci instabilitate financiara. Banca Nationala a Romaniei s-a gandit la aceasta problema in clipa in care toata lumea presa pentru o dezinflatie mai accelerata. Acum suntem criticati pentru ca nu reducem rata dobanzii mai repede in timp ce economia scade, dar inflatia nu este tocmai mica in prezent”, sustine Croitoru.
Romania nu se confrunta in prezent cu conflictul dintre stabilitatea financiara si cea a preturilor, insa aceasta problema ramane valida la nivel teoretic. Exista un potential conflict intre faptul ca instrumentul bancii centrale (dobanda cheie) in timp ce sprijina dezinflatia ar putea sa nu favorizeze stabilitatea financiara si invers.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
