În timpul celui mai sever crash de bursă din istorie, o simplă postare pe o rețea profesională de socializare ne anunță că cineva face profit folosind programe de inteligență artificială. Aflând că totul se întâmplă în România, am devenit curioși să aflăm cine este în spatele acestei activități și cum este posibil așa ceva. Dintr-o documentare prealabilă pe internet, am aflat de existența lui Cristian Păuna, inginer, economist și informatician, cel care a realizat un soft ce face automat investiții pe piața de capital. Acesta este deopotrivă autorul unor metode matematice inedite, incluse în acest soft. Mai mult, aflăm că sistemul stă la baza unui serviciu profesional ce este oferit investitorilor care își pot spori capitalul în propriile lor conturi de investiții, folosing aceste programe. Cum povestea a devenit inedită și interesantă, l-am invitat pe Cristian Păuna la un interviu despre bani, matematică, programe, burse și profit:

Sunteți autorul unui soft automat care face profit la bursă?

Da, sunt autorul unui soft automat care face profit la bursă. Foarte concis, ați spus totul într-o singură frază. Vă mulțumesc mult! Ne putem opri aici. Restul sunt detalii care nici nu mai contează... Glumesc. De fapt știu că detaliile contează cel mai mult în acest domeniu. Da. Am făcut un soft care face profit. Este un vis devenit realitate. De mic visam să fac o mașină de bani. Dar cine nu visează la asta? Lucrez de două zeci și doi de ani la acest proiect. În 2010 a devenit funcțional, din 2011 este pe piața, iar începând cu 2019 este și în România, fapt pentru care eu sunt foarte mândru.

Cum a început această poveste?

Sunt născut în București, într-o familie de artiști. Părinții mei, profesori de muzică amândoi, m-au îndrumat pe același drum, dar atracția către tehnică și negustorie a fost mult mai mare, nativă aș spune, preluată probabil de la bunici. Am descoperit banul pe la șapte-opt ani. Vindeam prin cartier diverse nimicuri, bomboane, insigne, mai târziu poze, pagini din diverse reviste și tot felul de alte lucruri rare pe vremea aceea. Atunci am aflat cât de profitabil este să vinzi când mai mulți vor să cumpere. Îmi amintesc zilnic de entuziasmul copilului cu pumnii plini de monede câștigate în urma negocierilor cu alți copii. Era fantastic! Cred că așa am început.

Erau importanți banii?

Banul este un instrument. Ca orice unealtă, banul este important doar atunci când nu-l ai, și-ți trebuie. La început banul avea pentru mine un singur scop, acela de a putea să-mi cumpăr un bilet la film, la cinematograful Favorit din Drumul Taberei. Am mers acolo mult timp fără să le spun părinților. Costa doi lei și patru zeci de bani biletul și nu-i aveam în fiecare săptămână. După o vreme, am reușit să fac profit din negustoria cu nimicuri. Strângeam surplusul în monede puse într-o sticlă de lapte. Nu am reușit vreodată să umplu sticla, căci apăreau mereu diverse alte nevoi, dar utilitatea banului și nevoia de a-l obține au devenit de atunci o activitate constantă. Am considerat mereu că banul în sine nu este important, ci problemele pe care acesta le rezolvă.

Ați spus că visați la o mașina de bani.

De mic îmi imaginam că ar trebui să inventez un aparat care să adune câte un ban de la fiecare, după modelul cântarelor cu fise de pe vremuri. Îmi doream însă ca aparatul să ofere ceva inedit și interesant, pentru ca omul să nu regrete, să se întoarcă singur și să plătească din nou. Auzisem că sunt mai multe milioane de oameni pe lume, iar o simplă socoateală îmi oferea biletul la cinema pentru toată viața. Când am aflat însă că orice aș inventa ar deveni automat proprietatea statului comunist în care trăiam, am avut o mare dezamăgire. Probabil de atunci am o foarte mare problemă cu nedreptatea.

Am înțeles că v-a plăcut matematica.

Pe la doisprezece ani m-am convins că matematica nu minte. Cum toți și toate mă dezamăgiseră până atunci, am devenit un mare pasionat al științelor exacte. Ca adolescent am făcut liceul de aviație din Băneasa. Acolo am avut norocul să îl am profesor de matematică pe Domnul Florin Vulpescu-Jalea, un profesor dedicat, de mare talent. Nu-mi dădea note prea mari și-mi spunea mereu “tu poți mult mai mult.” De altfel cred că o singură dată am avut parte de legendarul “bravo măăăi!”, încurajarea pe care o primeai, cu un ton foarte grav și apăsat, atunci când aveai o idee cu adevărat deosebită. Dânsul este cel care mi-a arătat utilitatea practică a matematicii. Folosesc zilnic noțiuni și subtilități aprofundate și discutate îndelung cu dânsul, și încă găsesc idei inedite printre notițele luate în vremea aceea.

Când ați descoperit calculatorul?

Pasionat de tehnică, am dat examen la Facultatea de Aeronave din Politehnică. Era anul 1990 când am făcut cunoștință cu calculatorul, care a devenit ulterior cel mai bun prieten. Cred că am avut din nou noroc. La facultate am avut acces la tehnica de vârf a acelor vremuri. Deși atunci nu realizam ce fac, acum mă pot lăuda cu faptul că în 1991 optimizam deja modele de calcul pentru motoare de avion, iar în 1992 am trimis spre publicare primele articole la revista de Mecanică Aplicată a Academiei Române, articole care au fost acceptate și publicate în 1993. Aveam două zeci de ani și un milion de idei nepuse în practică. La aeronave am studiat matematici speciale și am aprofundat metodele numerice cu Domnul Profesor Corneliu Berbente. Îmi amintesc mereu cum la cursurile dânsului mă gândeam cum să folosesc acele metode ca să fac bani în loc de motoare de avion. Eram sărac, trăiam dintr-o bursă minusculă de student și din meditații la matematică. Atunci am început să aplic transformarea Fisher pe variația cursului de schimb al dolarului și am constatat că modelul funcționa destul de precis.

Când ați început să produceți soft?

În 1992 am reușit să-mi cumpăr un calculator 386 acasă. Era un lux pe vremea aceea și un mare avantaj pentru mine, căci nu mai trebuia să merg să lucrez pe computerele de la facultate, unde nu prea puteam să rulez programe care nu erau despre inginerie. În primăvara anului 1993 mi-au reușit primele simulări de cicliclitate pe cursul de schimb. Tot în 1993 am dat examen la ASE și am început să fac în paralel Cibernetica. Aici am luat cunoștință cu sistemele de baze de date și cu metodele specifice de realizare a programelor economice și de gestiune, noțiuni care lipseau în Politehnică. În cursul unui examen legendar de assembler la ASE cu Domnul Profesor Ion Gheorghe Roșca, acesta m-a convins că “am chemare” pentru realizarea de soft. Este al treilea profesor care mi-a schimbat viața. Nu am lucrat împreună, dar a fost foarte convingător. Cu gândul la cuvintele dânsului și încurajat de entuziasmul pe care îl simt zilnic când programez, în 1998 am anulat toate activitățile universitare pe care le aveam și mi-am deschis propria firmă de soft, cu banii din ultima mea bursă universitară.

Cum ați început, cu ce proiect?

În aprilie 1998 am scris primele linii de cod la SuperCont, sistemul de business intelligence pe care l-am dezvoltat zi de zi. Îl aveam în cap de câțiva ani și s-a născut foarte repede. A fost de la început un sistem centralizat, în timp real, specializat pentru diverse domenii de activitate și avea încă de atunci proceduri automate de raportare și de notificare a diverselor evenimente. În particular, softul era conceput pentru colectarea și analiza de date financiare și cotații bursiere, modul cu care am testat și îmbunătățit continuu modelele matematice pe care le folosesc astăzi. La vremea aceea, datele bursiere erau o resursă rară și scumpă. O lungă vreme am folosit cotațiile gratuite disponibile pe internet, care însă aveau o întârziere de 60 de minute. Cu toate acestea, datele puteau fi folosite pentru optimizarea și testarea modelelor la care lucram. Am fost mereu convins de faptul că orice evoluție de preț poate fi modelată matematic și, prin urmare, poate fi predicționată măcar pentru o scurtă perioadă de timp. După ani buni de muncă am obținut și confirmarea. theServer, softul integrat de investiții de astăzi, este rezultatul unui număr imens de încercări și eșecuri de a automatiza această activitate.

Când a devenit funcțional sistemul de investiții?

În 2010 am reușit să implementez primul soft complet automat de tranzacționare algoritmică. Se numește DaxTrader și este și astăzi unul dintre cele mai eficiente pe care le-am realizat. Între timp i s-au mai adăugat alte 49 de programe, integrate toate în theServer. Folosind proceduri speciale de inteligență artificială, fiecare dintre aceste programe identifică oportunități pe mai multe piețe de capital, elaborează și transmit automat semnalele de tranzacționare în sistemul informatic de brokeraj. Acesta le transformă în ordine de bursă, le execută, realizând astfel profit. Totul se întâmplă simultan în mai multe conturi de capital cu care sistemul este conectat din punct de vedere informatic. Am realizat astfel mașina de bani, cea mult visată în copilărie.

Este profitabilă deci? Se pot face bani la bursă?

Desigur. Tot ce trebuie este să faci ceea ce nu face majoritatea, să dimensionezi bine riscul, să ai răbdare și, probabil cel mai important, să știi când să stai deoparte. Eu folosesc algoritmi matematici pentru toate acestea. Inteligența artificială chiar este mult mai inteligentă decât mine și decât oricine care crede că poate face cu capul său ceea ce fac împreună câteva servere. Sistemul pe care l-am construit execută astăzi în medie 6,6 milioane de operații pe secundă. Cu acest volum de calcul, softul a realizat 72% profit în ultimele douăsprezece luni în conturile partenerilor mei. Înseamnă o medie de 6% pe lună, adică un profit net de 3% pentru investitor, ceea ce este o performanță.

Este deci un sistem foarte complex.

Da. Cum spuneam, diferențele aduc profitul. Softul nu este un simplu program de tranzacționare, așa cum găsiți o sumedenie de cumpărat de pe internet. theServer include astăzi un număr de 142 modele matematice avansate care identifică intrări pe 17 piețe de capital. Acum sunt în total 2006 proceduri care caută secundă de secundă oportunități de intrare pe piață. Odată inițiată o investiție, alți 454 algoritmi caută cea mai potrivită ieșire de pe piață, adică închiderea cea mai profitabilă a fiecărei poziții. Sistemul include deopotrivă algoritmi optimizați pentru tranzacționare pe termen scurt, mediu și lung, și are integrat un modul automat de gestionare a riscului și de optimizare a expunerii de capital.

Care e secretul? De unde vin banii?

Evident, sunt mai mulți factori, nu le-aș spune neapărat secrete. În primul rând folosesc o metodă particulară de gestionare a riscului care permite automatizarea precisă a tuturor acestor procese. Apoi, algoritmii de data-mining folosiți pentru a identifica oportunități pe piața de capital se bazează pe metode matematice pe care le-am realizat pornind de la modele de optimizare cunoscute în inginerie și pe care le-am adaptat și optimizat special pentru fiecare piața financiară în parte. Sunt metode noi, originale și foarte profitabile după cum s-a dovedit. Am publicat deja o parte a acestor metode în lumea academică, cu ocazia doctoratului pe care îl termin acum. Unele modele au atras deja atenția lumii universitare, fiind premiate în câteva conferințe internaționale. Indicatori ca Price Cyclicality, Volume Cyclicality sau Price Probability Predictor sunt funcții care fac minuni, și pe care nu le găsiți în nicio platformă de tranzacționare. Toate acestea permit impunerea de condiții la limită care exclud intrările cu risc mare, indică ieșirile înainte ca prețul să-și schimbe direcția de evoluție, sau îți spun precis când e mai bine să stai deoparte și să aștepți. O bună parte dintre aceste modele sunt prezentate în detaliu pe site-ul pauna.pro.

Există și pierderi presupun.

Desigur. Pierderile sunt parte din viața noastră. Totul este să știi să pierzi, cum să gestionezi o pierdere și când este mai bine să accepți o pierdere mai mică pentru a nu produce una mai mare în viitor. Nu există un model perfect de tranzacționare la bursă. Știrile și evenimentele neprevăzute strică din când în când continuitatea matematicii. Softul meu realizează astăzi aprofimativ 85% tranzacții profitabile și 15% poziții negative. Diferența mare dintre aceste proporții îmi permite ca închiderea unei poziții negative să fie realizată numai după ce alte poziții pozitive au acoperit deja acea pierdere. Astfel balanța de capital nu scade. În aceste perioade nu realizăm profit, dar nici nu pierdem bani, pierdem doar timpul. Reamintresc faptul că softul este un sistem de investiții, fapt care ne oferă timpul necesar soluționării tuturor pozițiilor negative fără a fi constrânși de vreo grabă anume. Aceasta este de fapt una dintre particularitățile care contribuie esențial la profitabilitate, evident organizată împreună cu o judicioasă alocare a riscului.

Deci când este criză pierdeți doar timp?

Din punctul meu de vedere, crizele sunt oportunități mult așteptate. În criză prețul acțiunilor scade semnificativ, de regulă neprevăzut, și adesea complet necontrolat. Cu toate acestea, dacă expunerea de capital rămâne în limita acceptată, și dacă știi să identifici momentul sau intervalul de prețuri minimale, ai șansa să cumperi cu risc minim. În astfel de perioade sunt mulți care se sperie, sau sunt nevoiți să vândă pentru că și-au depășit limitele de risc. În orice criză, improbabil este doar timpul în care prețul va crește, nu faptul că acest lucru se va întâmpla. Într-o activitate investițională bine organizată, răbdarea aduce o recompensă substanțială. Astăzi suntem după cea mai mare cădere de bursă din istorie, provocată de panica generată de binecunoscuta pandemie de Coronavirus. A avut loc un crash al burselor fără precedent, în care, într-un interval de circa 30 de zile, cotațiile au avut scăderi între 25% și 50%. Făcând investiții clasice, cei cu acțiuni nominale au pierdut chiar și 50% din capital, o realitate tristă adusă doar de proasta organizare a investiției. În cazul meu, în prima perioadă a acestei crize, softul a acoperit o parte din pozițiile negative, iar în a doua perioadă a făcut profit. După două luni de la declanșarea crizei, eram pe profit în toate conturile cu care operează sistemul, iar în conturile mari profitul realizat în acea scurtă perioadă depășise deja 5%.

Ce numiți conturi mari? Contează dimensiunea contului?

Sistemul este proiectat să funcționeze la capacitate maximă pentru conturi mai mari de un milion de dolari sau euro. Este un sistem care se adresează investitorilor profesioniști și a fost conceput special cu acest scop. Softul funcționează și pentru sume mai mici, evident cu o eficiență mai mică, pentru că nu sunt folosiți toți algoritmii disponibili. Suma minimă de capital pentru care serviciul este încă funcțional este de o sută de mii de dolari plus riscul alocat. Valoarea capitalului investit este foarte importantă, desigur. Rata de profit este cu atât mai mare cu cât capitalul este mai mare, chiar dacă cota de expunere a capitalului este aceeași. Explicația provine din faptul că în cazul unui cont mai mare, acoperirea pozițiilor negative se face mult mai repede, capitalul stând astfel mai puțin timp blocat în investiții neprofitabile.

Cât este riscul? Ce riscă un investitor folosind acest soft?

Investitorul își poate seta un nivel de risc minimal de 10% din capital. Odată ce suma capitalului investit crește, riscul poate de asemenea să crească la 20% sau 30%. Pentru operațiunile de recuperare a pozițiilor negative este folosită o cotă adițională de 10% din capital, sau 20% pentru conturile profesionale. Deci riscul alocat poate fi între 20% și 50% din capital, în funcție de suma investită și de opțiunea fiecărui investitor. Trebuie spus că riscul nu reprezintă vreo pierdere. Fiind angrenați într-o investiție și având timpul necesar soluționării fiecărei poziții neprofitabile, riscul se concretizează într-o expunere de capital ca sumă a pozițiilor deschise în orice moment, poziții care se închid în timp, pe rând, în mod profitabil sau pe zero. Singura situație în care expunerea de capital se poate transforma în pierdere este aceea în care investitorul dorește închiderea imediată a tuturor pozițiilor și retragerea capitalului, fără să mai aibă răbdare până la închiderea inteligentă a fiecărei investiții. Acest lucru este posibil oricând, dar atrage după sine scăderea eficienței investiției. Oricum, după ce profitul acumulat în cont devine mai mare decât riscul alocat, investitorul nu mai riscă nimic din capitalul subscris inițial, stresul fiind astfel complet eliminat.

Unde se află capitalul? Cum funcționează investiția?

Cel mai mare avantaj este acela că banii se află în permanență în contul investitorului deschis la o casă de brokeraj independentă. Numai acesta poate depune sau retrage capital din contul său, fiind singurul titular. Casa de brokeraj este o instituție financiară autorizată și supravegheată care gestionează capitalul și răspunde de securitatea contului. Investitorul achiziționează separat un serviciu informatic, bazat pe softul theServer, care identifică oportunități pe diferitele piețe de capital și care transmite semnalele corespunzătoare în sistemul informatic al casei de brokeraj, în corespondență cu contul investitorului. Cu aprobarea explicită a investitorului, brokerul preia automat aceste semnale, le transformă în ordine de bursă, le execută și alimentează contul investitorului cu profitul rezultat. Întreaga activitate poate fi urmărită în timp real atât pe interfața brokerului cât și prin SuperCont, sistemul de business intelligence în timp real cu care este integrat theServer. Pentru serviciul prestat, investitorul are de plătit periodic o factură, în cazul în care s-a realizat profit. Acesta poate retrage o parte din profitul obținut pentru plata serviciului, sau poate achita factura din alte surse. În această investiție capitalul este în permanență lichid, depozitat în contul investitorului. Mai mult, investitorul are la dispoziție profitul realizat în orice moment și nu la sfârșitul activității, așa cum este cazul altor tipuri de investiții. Activitatea poate fi oprită oricând, necondiționat, dacă investitorul nu este mulțumit de rezultate. Contractul nostru de servicii nu are niciun fel de restricții și poate fi întrerupt oricând de către beneficiar fără vreo penalitate. Astfel capitalul nu este blocat pentru o perioadă anume de timp și este permanent la dispoziția investitorului, oricând acesta dorește.

Pe ce piețe lucrează sistemul? Funcționează și pe bursa de la București?

Sistemul operează 24 de ore, 5 zile pe săptămănă pe cele mai lichide piețe internaționale de capital. Frankfurt, Londra, Zurich, Paris, New York, Sydney, Tokyo sunt câteva dintre piețele conectate. Din păcate bursa de la București nu este atractivă, din punctul meu de vedere. În plus depindem în mare măsură de capabilitățile tehnice oferite de casele de brokeraj. Sistemul meu tranzacționează contracte pe diferențe, acestea fiind astăzi singurul instrument financiar care oferă posibilitatea efectuării de operațiuni de hedging pe termen lung cu comisioane reduse și care permite automatizarea activității cu un timp de răspuns de ordinul milisecundelor. 80% dintre investiții sunt realizate în indicii bursieri ai principalelor burse amintite, restul de 20% sunt investiții în valute, aur și titluri germane de trezorerie.

Dumneavoastră sunteți singurul autor al acestor softuri?

Da, softurile reprezintă munca mea adunată din ultimii două zeci și doi de ani. Sunt deopotrivă autorul softului și a tuturor metodelor matematice care stau la baza funcționării acestor programe. Sunt singurul deținător al drepturilor de autor și a drepturilor conexe. În acest moment, SuperCont și theServer sunt dezvoltate de compania Algorithm Invest din România (algoinvest.pro).

Deci sunteți pe piața românească?

Da, din 2019 sunt și în Romania. theServer a fost inițial produs și dezvoltat în Germania, unde a fost supus ani de zile rigorilor investitorului german. În continuare majoritatea partenerilor sunt investitori străini, dar din motive legate de nivelul ridicat al impozitelor, am decis mutarea companiei de soft în România, chiar dacă profilul investitorului român nu este neapărat un avantaj. Serviciul generat de softurile pe care le produc poate fi accesat prin intermediul mai multor companii subsidiare, unele dintre acestea având reprezentare și în România. Nu doresc să dau un nume, pentru a nu nedreptăți pe nimeni. Le gășiți pe internet.

Dumneavoastră aveți un soft, iar investitorul cumpără un serviciu?

Da, softurile mele nu sunt de vânzare. Acestea sunt închiriate mai multor companii care dețin astfel dreptul de a le folosi în folosul clienților lor. Aceștia sunt investitori care își deschid propriile lor conturi de capital la case de brokeraj independente, investitori care accesează serviciul nostru investițional pentru a genera profit în acele conturi. Costul serviciului este o parte din profitul realizat. Nu există costuri ascunse, taxe sau alte cheltuieli. Dacă serviciul oferit nu generează profit, investitorul nu are nimic de plătit. Cum interesul nostru este de a avea ce să facturăm, asigurăm astfel profitabilitate întregii investiții.

Cât este profitul realizat și cât are de plătit investitorul?

Eficiența obținută în ultimele douăsprezece luni în conturile profesionale este de 72%, profit brut. Costul serviciului este de regulă jumătate din profitul realizat. Astfel, investitorul are un profit anual de 36%, un rezultat net superior multor afaceri, realizat fără niciun efort și cu un risc limitat și controlat. Pentru cazul în care investitorul este o companie românească plătitoare de TVA, aceasta își poate deduce TVA-ul inclus în facturile de servicii, crescând astfel profitabilitatea cu 9,5%. Cifrele de mai sus sunt pentru conturile profesionale de peste un milion. Pentru sume de capital mai mici, eficiența scade corespunzător, dar rămâne totuși la cote atractive. Un cont minimal a realizat în ultimele douăsprezece luni o eficiență de 48%, deci a oferit investitorului un profit anual de 24%, adică în medie 2% pe lună. Toate aceste cifre includ impozitul pe care fiecare parte implicată trebuie să îl plătească statului, impozit care poate fi mai mic în cazul în care investitorul este o firmă. Atenție, aceste cifre nu sunt estimări, sunt valori de profit deja realizate în conturile partenerilor.

Sunt diferențe între investitorii români și cei străini?

Da, sunt diferențe foarte mari. Un investitor german sau elvețian trebuie mai întâi să treacă peste pragul psihologic generat de faptul că serviciul este bazat pe un soft realizat de un român și dezvoltat de o firmă românească. Mă credeți sau nu, acest aspect este foarte important pentru ei. După rezolvarea acestui blocaj mental care chiar există, investitorul străin este un investitor matur, care știe că trebuie să-și asume un risc, care apreciază faptul că riscul este măsurabil și controlabil, și care este foarte mulțumit pentru faptul că are șansa de a realiza profit fără să facă practic nimic, în afară de urmărirea activității. Investitorul român este, în primul rând, speriat că cineva vrea să-l păcălească. După ce se lămurește că banii rămân în contul lui și nimeni nu-i poate atinge cu ceva, investitorul român este cel care, de regulă, dorește un profit imens cu un risc minuscul, zero dacă s-ar putea, fapt care este practic imposibil de oferit. Trebuie să o spun, educația noastră financiară are mari carențe, chiar și în rândul celor cu foarte mulți bani. Personal sunt încă foarte mirat de nonșalanța cu care așa-ziși “investitori” îți propun ca tu să preiei riscul și ei să încaseze profitul. Nu de puține ori întâlnesc astfel de situații care duc, desigur, la imposibilitatea semnării vreunui contract. Cu toate acestea am avut și surprize foarte plăcute. Suntem de un an pe piața romănească și avem deja contracte semnate de mai multe milioane de euro cu investitori români, cărora le mulțumesc mult pentru încredere! Cred ca avem un foarte bun început pe piața românească.

Ne puteți spune cine sunt clienții dumneavoastră?

Tare aș vrea să vă pot spune numele partenerilor mei, pentru că o parte dintre aceștia au nume sonore, mai ales cei din străinătate. Nu pot face însă acest lucru pentru că toate contractele pe care le semnăm sunt strict confidențiale. Confidențialitatea și faptul că tratăm personalizat relația cu fiecare partener, sunt aspecte importante ale acestei activități. Este foarte posibil însă să aflați cât de curând despre partenerii noștri. O parte dintre aceștia, mulțumiți fiind de rezultatele obținute în conturile lor, au început să ne recomande și altora, fapt care duce practic la desecretizarea existenței unor contracte.

Poate fi testat sistemul?

Da, desigur, dar sistemul nu funcționează cu conturi demo. Serviciul poate fi testat pe un cont real de capital cu suma minimă de o sută de mii de dolari plus riscul alocat. Testul poate dura oricât timp are nevoie investitorul să se lămurească de eficiența obținută, înainte de a face împreună planurile pentru o investiție serioasă. Testarea sistemului nu presupune că noi producem benevol profit în contul investitorului. Și în acest caz costul serviciului este jumătate din profitul realizat pe durata testului. Vreau să amintesc din nou că banii sunt în contul investitorului, fapt care exclude din start orice problemă legată de încredere.

Faceți un profit mai mare decât fondurile cunoscute de investiții?

Hmmm, sunt câteva fonduri de investiții care au venit să cumpere softul. Doar că eu nu am niciun soft de vânzare. Singurul mod prin care un investitor poate beneficia de ceea ce eu am realizat, este prin achiziționarea serviciilor informatice generate de aceste softuri, servicii comercializate prin firmele subsidiare. Privind în urmă, procentual, în ultimii cinci ani am realizat într-adevăr un profit mai mare decât multe fonduri de investiții. Dacă faceți această comparație astăzi, când multe fonduri raportează pierderi, cifrele noastre devin poate chiar greu de crezut. Dar știți ce este frumos? Faptul că noi ne lăudăm cu profitul realizat în conturile partenerilor, deci pentru fiecare caz în parte există cel puțin o persoană care poate confirma profitul. Mai este o mare diferență între activitatea noastră și cea a fondurilor de investiții. Pentru a participa la un fond de investiții financiare trebuie să-ți trimiți capitalul în contul acestuia, în vreme ce noi facem profit direct în contul tău, cont la care numai tu, investitorul, ai acces și control. Dacă analizați cu atenție, acesta este principalul avantaj, cu siguranță mult mai important decât valoarea în sine a profitului.

Ați realizat ceva deosebit. Unde vă vedeți peste zece ani?

Astăzi sunt exact unde mă vedeam în urmă cu zece ani, iar peste zece ani mă văd tot aici. Softul este profitabil dar nu este perfect. Sunt încă multe de făcut. Lucrez zilnic pentru a adăuga noi algoritmi cu scopul de a crește eficiența. În urmă cu un an eram la 53%, iar în urmă cu doi ani realizam o profitabilitate anuală de 48%. Sunt sigur că “pot mult mai mult”, cum îmi spunea mereu profesorul meu favorit.

O altă provocare este adusă de optimizarea tuturor acestor algoritmi. Pentru a fi adaptați volatilității și modificării comportamentului piețelor, modelele de calcul sunt optimizate săptămânal de un server automat de machine learning. Optimizarea serverului de optimizare este astăzi provocarea provocărilor. Calculul valorii optime pentru un număr de circa 20.000 de coeficienți presupune o complexitate la care nici nu te poți gândi fără să te încrunți. Simplificarea acestor proceduri prin metode statistice sau stocastice, cu păstrarea eficienței sistemului, este o temă nouă de cercetare, o nouă provocare la care lucrez acum.

În plus, sistemul operează în prezent pe 17 piețe internaționale de capital. Numărul acestora poate fi majorat, pentru identificarea de noi oportunități. Acest pas este doar o chestiune legată de nivelul de comisionare de pe acele piețe și de resursele de calcul disponibile. Adăugarea de noi servere se prefigurează deja în viitorul apropiat. Timpul de răspuns al sistemului este, de asemenea, un factor care poate contribui semnificativ la profitabilitate. În ultimul an, întârzierea sistemului s-a situat între 39 și 282 milisecunde între momentul recepționării cotației, până în momentul transmiterii semnalului către un cont de capital. Adunată cu întârzierea transmiterii datelor în sistemul informatic de brokeraj, întârzierea totală este astăzi sub o secundă, dar aceasta poate fi substanțial îmbunătățită în viitor, fapt care va duce, desigur, la o creștere suplimentară a eficienței.

Mulți mă întreabă de ce nu trăiesc pe o plajă însorită printre palmieri. Eu le spun tuturor că primul care se poate relaxa este investitorul. Acesta nu are nimic de făcut. Odată deschis contul de capital și conectat la server, softul va face totul automat. Investitorul poate urmări prin telefon evoluția profitului și o poate face de pe orice plajă, fără niciun stres.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Educație Bursiera »


Setari Cookie-uri