România se numără printre țările cu cele mai bune viteze la internet din Europa, un lucru cu care ne mândrim nespus, ori de câte ori avem ocazia. Însă, acest aspect nu este absolut deloc util la sate, acolo unde semnalul la telefon este fie în vârful dealului, fie printre crengile unui copac. Mai mult, numeroase gospodării nu sunt racordate la electricitate, motiv pentru care discuția despre conexiunea la internet care să susțină o educație digitală, pe perioada acestei pendemii, este poate ajunge să fie redundantă. Iar acestea nu sunt singurele probleme cu care se confruntă copiii de la sate.

La sate, educația online este un lux

Educația reprezintă componenta esențială în formarea personalității și a valorilor umane. Dezvoltarea tinerelor talente din România este pusă sub semnul întrebării în contextul în care țara noastră încă se confruntă cu o rată mare de părăsire timpurie a școlii, pe fondul sărăciei.

Rata de părăsire timpurie a școlii reprezintă un indicator care arată procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat cursurile până la această treaptă și nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. În 2019, România a avut o rată de părăsire timpurie a școlii de 15,3%, mai mică dacă ne raportăm la cea înregistrată în anul precedent, arată datele furnizate de Eurostat.

Citește și: Sistemul de învățământ românesc funcționează în condiții de stres de ani de zile

Cu toate acestea, România ocupă locul cinci în clasamentul țărilor din UE cu cea mai mare rată de abandon școlar, în timp ce media blocului comunitar este de 10,3%. Anul acesta, pandemia de COVID-19 i-ar putea aduce pe copii și mai aproape de abandonul școlar. Un studiu recent realizat de Asociația „Salvați Copiii Internațional” a subliniat că, la nivel mondial, aproape 10 milioane de copii vor fi în risc de a abandona școala.

Noi nu ne putem permite să așteptăm ca virusul să scadă în intensitate sau chiar să dispară, pentru că fiecare zi în care un copil nu merge la grădiniță sau la școala este o zi care îl aduce mai aproape de momentul abandonului școlar.

-Maria Gheorghiu, cofondator Asociația OvidiuRo-

Cum am mai amintit anterior, soluțiile pentru acești copiii, în contextul pandemiei de COVID-19 și nu numai, vin de la inițiativele din mediul privat. Asociația OvidiuRo a organizat în vara acestui an mai multe ateliere pentru copiii din mediile defavorizate pentru a-i ajuta să învețe să scrie, să citească, oferindu-le cărți care să le permită să exerseze noțiunile proaspăt deprinse. Totodată, pe cei mai mari, reprezentanții asociației i-au ajutat să recupereze din decalajul educațional, pentru a le ușura întoarcerea la școală în noul an școlar.

În total, în 2020, 550 de profesori au organizat Atelierele de Vară „Șotron” în 37 de județe și 1.200 de copii au participat la atelierele care s-au desfășurat, potrivit informațiilor de pe platforma asociației. Eforturile reale pentru a sprijini procesul educațional în ansamblu trebuie să se realizeze cu ajutorul mai multor actori sociali, spune cofondatorul Asociației.

Accesul la educație și calitatea educației sunt două criterii esențiale pentru ca un copil să aibă, cu adevărat, puterea să spargă cercul vicios al sărăciei în care s-a născut. Este nevoie de un profesor implicat și bine pregătit, de o echipă locală – formată din asistenți sociali, instituții etc. – care să colaboreze cu părinții și să facă toate eforturile pentru a-i aduce pe copii la grădiniță și mai apoi la școală. De aceste lucruri, dar nu numai, depinde succesul școlar al copiilor săraci și, deci, șansa lor la o viață mai bună”, a mai precizat pentru wall-street.ro Maria Gheorghiu.

Sursa foto: Asociația OvidiuRo

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Educație »


Setari Cookie-uri