În România există aproximativ 600.000 de copii de vârstă preșcolară (între 3 și 5 ani) și 35.000 de educatori. Dintre aceștia, aproximativ 83% sunt înscriși la grădiniță, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Acest procent este cu 10% mai mic în mediul rural față de cel urban. Însă, problema reală constă în participarea extrem de redusă a acestora la grădiniță. România rămâne țara cu cele mai mari rate de abandon școlar din UE: 18,1 în mediul urban și 26,6 în mediul rural, față de 10,6% media europeană, în 2018.
Deși ministrul Educației, Monica Anisie, a transmis în mai 2020 că grupa mare de grădiniță devine obligatorie începând cu anul școlar 2020-2021, problemele legate de sărăcie și de gradul scăzut de educației al părinților nu se rezolvă, ci și mai multă presiune pe cei care nu au resurse financiare să-și lase copii la grădiniță sau la școală.
Citeste si:
Este nevoie de un profesor implicat și bine pregătit, de o echipă locală– formată din asistenți sociali, instituții etc. – care să colaboreze cu părinții și să facă toate eforturile pentru a-i aduce pe copii la grădiniță și mai apoi la școală. De aceste lucruri, dar nu numai, depinde succesul școlar al copiilor săraci și, deci, șansa lor la o viață mai bună. Accesul la resurse de calitate nu ar trebui sa depindă de nivelul de trai al familiei.
- Maria Gheorghiu, cofondator Asociația OvidiuRo-
Pandemia a adâncit rănile educației
Viaţa pentru copiii din mediul rural s-a înrăutăţit considerabil în ultimele luni de la declanșarea pandemiei de COVID-19, arată datele unei cercetări realizate de World Vision România în perioada mai-iunie. Peste 60% dintre părinţi nu au lucrat, iar 40% dintre cei la care organizația a ajuns spun că nu au reuşit să asigure (deloc sau au asigurat parţial) alimentele, medicamentele sau produsele de igienă pentru familie.
Pentru copii de la satele din România, o tabletă sau carte va avea ma puțin impact decât o masă caldă, în contextul în care unu din opt copiii merge flămând la școală, potrivit acelorași date de la World Vision România. Mesele calde oferite de ONG-uri și de asociații, dar și cele oferite de oameni generoși impactează calitatea educatiei și sanatatea copiilor din mediile defavorizate.
Citeste si:
„Dacă am avea solutiile câștigătoare, atunci nu am avea acum abandon scolar. Ce trebuie să facem este să învățăm din trecut. Una din lecțiile pe care le-am învățat este că nu trebuie să ne uitam la educație dintr-un singur punct, trebuie să ne uitam la cauze și nu la efecte”, a declarat pentru wall-street.ro Mihaela Nabar, CEO World Vision România.
Sursa foto: Facebook/ World Vision România
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
