Cum descrie un psiholog situația profesorilor, în pandemie: Nu descaleci un tigru când ești călare pe el

2020 a dublat sau chiar triplat grijile pentru mulți dintre noi. Lipsa de impredictibilitate generată de criza sanitară, dar și frica de necunoscut ne fac să fim mai conștienți de persoana noastră, de rolul nostru în comunitate și de aportul adus. Ne întrebăm mai des cine suntem și ce putem face pentru ca munca noastră să capete mai mult impact, ne întrebăm ce ne face fericiți și ce ne motivează să continuăm ceea ce am început deja în cariera și în viața noastră. Schimbările sunt dificile, în orice domenii activăm.

În educație, însă, în mod cert, lipsa stării de bine se va reflecta în comportamentul și rezultatele academice ale elevilor, ale copiilor care peste câțiva ani vor deveni adulții care-și vor lua viața în propriile mâini. Această responsabilitate apasă acum mai mult ca oricând pe umerii profesorilor, care trebuie să reprezinte un pilon de rezistență în societate, mai ales în vremuri de criză. Din păcate, însă, și sănătatea lor emoțională și fizică are de suferit în această perioadă.

De ce ar trebui să vorbim mai mult despre bunăstarea profesorilor

Reducerea stresului, gestionarea emoțiilor, construirea rezilienței emoționale sunt abilitățile pe care trebuie să le aibă acum în vedere cadrele didactice. De ce? Pentru că stresul zilnic poate ajunge la un moment dat să fie atât de copleșitor încât să-i determine pe unii profesori să renunțe la meseria lor.

Trebuie mai întâi să-ți pui tu centura de siguranță, să ai grijă mai întâi de tine și apoi de elevi sau studenți.

- Gilda Scarfe, director și fondator al proiectului de consultanță educațională inovatoare la nivel global Positive Ed -

Citeste si:
Organizația Salvați Copiii lansează platforma...
Organizația Salvați Copiii...

Nepăsarea la nivel instituțional, dar și dificultatea în a găsi soluții pentru a face față schimbării, sunt motivele pentru care mulți profesori iau în calcul posibilitatea de a renunța profesia lor. Unii au făcut-o deja, sub pretextul că nu vor să predea online, alții au decis să meargă prin vâltoare indiferent de situație. Aceștia din urmă au înțeles că fuziunea dintre progresul tehnologic și sistemul de învățământ nu poate fi ocolită.

Citește și: Profesorii nu mai au voie să rateze trenul express al educației digitale

„Și în Marea Britanie este aceeași problemă, iar dacă analizăm puțin la nivel global, profesorii au aceleași probleme, indiferent că vorbim de Marea Britanie, Nigeria sau SUA. Toți profesorii sunt stresați. Este evident că acum, în această perioadă s-au demoralizat. Este păcat că se întâmplă acest lucru pentru că dacă profesorii nu sunt bine, nici copiii nu sunt bine.

Trebuie mai întâi să-ți pui tu centura de siguranță, să ai grijă mai întâi de tine și apoi de elevi sau studenți (...)

Citeste si:
Ibuprofenul: cum influenteaza medicamentul starea de spirit
Ibuprofenul: influenta asupra...

Sunt mulți profesori care la ora actuală nu mai vor să practice această meserie, este o tendință globală. Sunt profesori care vor să plece din profesie, sunt profesori care nu mai au niciun fel motivație să stea în această profesie. Însă motivația profesorilor sau mai curând lipsa de motivație a profesorilor e corelată cu succesul copiilor”, a declarat Gilda Scarfe, director și fondator al proiectului de consultanță educațională inovatoare la nivel global Positive Ed, în cadrul unei conferințe realizată de Asociația „Ține de Noi”.

Foto: captură video/ YouTube

Școala românească, între criză și oportunitate

Însă nici cei care au ales să rămână fermi pe poziții și care au profitat de oportunitățile aduse de criză, nu au scăpat de stres și de oboseală psihică. Pandemia a făcut ca starea lor emoțională să aibă extrem de mult de suferit, în timp ce bunăstarea lor generală, atât cea fizică, cât și cea mentală a fost lăsată deseori pe ultimul loc.

„Trăim niște vremuri în care punem suferință peste suferință. Această stare există și la profesori, cu atât mai mult cu cât se pune multă presiune pe ei, în contextul unei bulversări create de trecerea rapidă la online, pe care eu personal nu pot să spun că o resping, eu o salut (...)

Citeste si:
10.000 de profesori vor beneficia de cursuri despre predarea online
10.000 de profesori vor...

Vorbim aici de două aspecte: o criză și o oportunitate. Poate că ne-ar fi luat zece ani probabil să implementăm învățarea online dacă nu era această criză. Și uite că acum am avut posibilitatea de a o implementa, firește, cu greutăți majore pe care o aduce, cu stresul și cu dificultatea de a o adapta”, spune Bogdan Ion, psiholog și psihoterapeut în cadrul aceluiași eveniment.

„Suntem în situația în care trebuie să călărim un tigru, dar îl putem îmblânzi”

În carieră, la fel ca în viață este foarte ușor să renunți pentru că e calea cea mai ușoară. Nu renunți la a fi părinte, cum nu renunți la a fi profesor sau medic pentru că misiunea este mai înaltă decat propria ta persoană. Profesorii au nevoie să conștientizeze faptul că schimbarea dintr-o țară începe cu ei și cu felul în care se raportează la propria lor meserie, dar și la actul educațional în sine. Ei au vocația cu care modelează copii, îi schimbă în bine și îi ajută să aibă un rol în societatea de mâine, să fie viitori chirurgi, arhitecți, specialiști în securitate cibernetică sau oameni politici.

O vorbă de duh orientală spune așa: Atunci când călărești un tigru, nu îți permiți să descaleci. Suntem în situația în care trebuie să călărim un tigru. Desigur, avem posibilitatea de a-l îmblânzi, dar nu putem să facem asta decât dacă suntem pe el. Fiind urcați pe el, nu putem să ne debarasăm de el și nici nu putem să descălecăm.

- Bogdan Ion, psiholog și psihoterapeut -

Foto: captură video/ YouTube

Interesant este că dacă ne raportăm la sintagma „to ride a tiger” ( „a călări un tigru”) din limba engleză, aceasta are o semnificație care confirmă cele spuse la nivel metaforic de Bogdan Ion, în discursul său. Ad litteram, expresia se traduce prin faptul că „trebuie să devii responsabil pentru ceva riscant, pentru ceva ce este nesigur de abandonat, pentru ceva la care nu trebuie să renunți, ci să continui”.

Educația e despre viitor, nu despre trecut

Psihologul este de părere că atât în România, cât și la nivel global, educația este mult prea puțin orientată pe ziua de mâine și prea mult pe ziua de ieri, la fel cum este axată poate prea mult pe ce nu merge bine, decât pe punctele forte.

La noi se pune nota șapte pentru că elevul a greșit cu trei puncte față de zece, nu punem șapte pentru cum a făcut până la șapte. Suntem aproape condamnați să luăm în calcul mai mult deficitul, decât partea pozitivă. Și tocmai de aceea trebuie să rezistăm acestui lucru (...) Profesorii trebuie să se concrentreze mai mult pe punctele forte, în loc să pună atât de mult accent pe ce nu merge bine pentru că asta îi va ajuta pe ei să obțină o mai mare bunăstare și o întărire a capacităților de muncă”, explică Bogdan Ion, psiholog și psihoterapeut, membru fondator al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.

Vezi și: România de mâine se construiește cu profesorii de azi

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Educație »



Setari Cookie-uri