Românii și-au exercitat duminică dreptul de vot, unde au avut ocazia să pună ștampila de vot pe senatorii și deputații care vor fi în Parlamentului României în următorii patru ani. Independent, însă, de rezultatul alegerilor, una din surprizele din acest an fost absenteismul, în special în rândul categoriilor tinere de vârstă. Vedem cum la scrutinul din acest an, seniorii au fost cei care au condus detașat prezența la vot, la nivelul țării.
În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani s-a înregistrat cea mai scăzută prezență la alegerile parlamentare din acest an, unde doar 1,18 milioane de tineri au ieșit la vot, din cei 4,66 milioane înscriși pe listele permanente ale Biroului Electoral Central (BEC). Acest aspect se traduce prin faptul că doar 25,39% au ieșit duminică din case să voteze, potrivit datelor centralizate de BEC. Prăpastia dintre tinerii cu drept de vot și politică pare să se adâncească tot mai mult.
„Nu facem politică în școală”
Efectele menatalității învechite din școala românească, prin care profesorii indicau foarte clar și răspicat faptul că „nu facem politică în școală” încep să se resimtă tot mai mult. Iar instrumentul prin care se poate măsura cu exactitate acest lucru este chiar rezultatul alegerilor parlamentare din acest an, unde s-a înregistrat un regres în ceea ce privește prezența la vot a tinerilor cu vârste cuprinse între 18-34 de ani, față de scutinul din 2016 (când 31,49% dintre aceștia și-au exprimat dreptul de vot).
Citeste si:
Într-un dialog cu wall-street.ro, judecătorul Cristi Danileț (foto) pune acest fapt pe seama lipsei de educație civică elementară, la care se adaugă moștenirea deficitară care provine de la părinți și profesori, care veșnic transmit că nu au cine vota și că „toți sunt la fel”.
Se știe că tinerii, copiii imită adulții din preajma lor. Dacă vorbim de părinți și profesori fără conștiință civică, e logic că și copiii vor fi tot așa. Eu sunt extrem de dezamăgit că nu au ieșit tinerii la vot, asta înseamnă că este un eșec ale educației civice, este o lipsă evidentă a educației politice care ar fi trebuit să înceapă în școală, este o lipsă a educației juridice.
Cristi Danileț, judecător
Ce ar trebui să facă părinții și profesorii
Părinții, dar mai ales profesorii au un rol fundamental în educația copiilor și în conturarea viitorului lor. Însă odată ce aceștia nu sunt informați cu privire la ce înseamnă un stat și ce înseamnă democrația și puterea votului, nu pot reprezenta modelele potrivire pentru copiii, care, la 18 ani se văd debusolați, cu ștampila de vot în mână. Despre civism trebuie să discutăm tot timpul pentru că profesia de cetățean este cea care stă la baza democrației, explică magistratul.
Citeste si:
„Eu chiar am rămas uimit că mulți profesori mi-au replicat că ei nu sunt de acord cu democrația. Un alt profesor mi-a replicat că singura soluție este să se iasă cu parul în stradă. Sunt oameni care, iată, ne educă copiii și nu pot constitui exemple din punct de vedere al civismului. De aceea eu cred cu tărie că trebuie să întărim rolul organizațiilor non-guvernamentale și al educației non-formale.
Nu cred că astăzi, un profesor de civică poate să explice ce este democrația, civismul sau politica unor elevi așa cum o pot face niște ONG-iști, din cadrul unor asociații militante”, precizează Cristi Danileț.
Citește și: Cum se comportă generația Z în câmpul muncii? Ei sunt nativii digitali de care avem nevoie
De ce nu se simt tinerii reprezentați. Ce soluții există
Copiii nu se documentează și nu știu pe cine să voteze. Ei nu înțeleg cum funcționează societatea și atunci cineva trebuie să le explice pe înțelesul lor „care-i treaba cu politica”, pe cine alegem și pentru ce. Nici partidele politice nu ajută în acest sens pentru că nu prezintă programe care să fie dedicate tinerilor. Vedem astfel, din prezența scăzută la vot a tinerilor că programele politice nu ajung să fie un subiect cool de conversație, încât să le stârnească dorința de a merge la vot.
Citeste si:
„O dată la patru ani, deci la un ciclu electoral noi avem 800.000 de noi votanți, adică persoane care au împlinit 18 ani și au dreptul să voteze. Este incredibil, dacă acești tineri ar ieși la vot, ar putea schimba covârșitor rezultatul alegerilor. Din păcate nimeni nu îi încurajează, niciun partid politic nu se ocupă de tinerii din perioada adolescenței. Niciun partid politic nu are un program în acest sens. Ar trebui mai mult investit aici, mai multă atenție pentru pregătirea noilor generații, mai ales că ele sunt mai dezvoltate decât noi prin prisma evoluțiilor digitale (...) Copiii trebuie lăsați să învețe, să li se prezinte viitorul pe înțelesul lor și, mai ales la nivel practic”, mai arată Cristi Danileț.
Cristi Danileț este unul din promoterii activi ai educației juridice din România, autor al unui Manual practic de educație juridică și civică pe care l-a distribuit în 93 de școli, prin intermediul Asociației Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just). Acesta este și motivul pentru care crede că inițiativele private sunt cele care pot încuraja mai mult implicarea tinerlor în societate.
Citeste si:
„Anul acesta avem 93 de școli în România unde se predă educație juridică, atât în ciclul gimnazial cât și la liceu, am pregătit 150 de profesori în România, certificați să predea educație juridică. Din păcate prea puține inspectorate se ocupă de încurajarea acestei noi materii opționale, iar părinții nici nu vor să audă de așa ceva, nu îi interesează să deschidă copiilor mintea. Părinții vor mai curând ca acești copii ai lor să fie controlați, profesorii sunt în război cu părinții, care nu văd în culori prea pozitive viitorul”, povestește Cristi Danileț.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
