Educație financiară: Cum să scoatem copiii din bula portofelului plin al părinților

Foarte mulți dintre părinți încearcă să suplinească lipsa timpului petrecut cu copiii lor cumpărându-le diverse jucării și jocuri costisitoare. Sau le oferă bani în schimbul unei ore de liniște în care ei pot să-și vadă de treaba lor fără să fie deranjați. Dar ce învață copiii din această abordare în care primesc bani fără să ceară sau fără să facă nimic pentru ei? Cum ne învățăm copiii să înțeleagă mai multe despre bani și, de ce nu, să și economisească?

Până la terminarea liceului un copil participă la a aproximativ 1.200 – 1.500 ore de matematică. Dar participă la zero ore de educație financiară – un subiect care îi este de folos în fiecare zi din restul vieții.

Potrivit consultantului financiar Adrian Asoltanie, educația financiară este despre viață, nu despre bani. Este despre soțul sau soția, angajatul sau antreprenorul, părintele, vecinul sau liderul care vor deveni copiii noștri. Iar fiecare părinte ar trebui să conștientizeze următoarele lucruri dacă își dorește un copil echilibrat financiar și nu numai.

Cereți copiilor să spună valoarea obiectelor pe care le au

Tot mai des se observă o inversare a priorităților de la oameni spre obiecte. Copiii sunt supuși unei avalanșe de dorințe, valuri de gadget-uri și tot felul de jucării și jocuri care nu le mai lasă timp să respire. Nici n-au apucat să se joace bine cu ultima achiziție și deja o nouă jucărie la modă le macină mintea.

“Unul din exercițiile pe care le propun pentru copii este să scrie un obiect pe care și-l doresc și prețul lui. O să vedeți că prețurile menționate pentru aceste obiecte dorințe sunt rareori aproape de realitatea pieței – de la iPhone de 50 de lei, la spinnere de 800 de lei”, a explicat Asoltanie pentru wall-street.ro.

Citeste si:
Ministrul Finantelor: Consultantul fiscal va fi ca medicul de familie
Ministrul Finantelor:...

Potrivit acestuia, următorul pas este să le solicităm copiilor să scrie ce altceva își doresc dar e gratuit. “Aici se vor bloca puțin lucrurile. Preț de câteva minute o să fie liniște totală, pentru că, inițial, copiii nu vor ști ce să răspundă. Este mai greu să îți dorești dragostea mamei, timp cu tata sau cu bunicii, când lucrurile materiale sunt cele pe care le cunoști cel mai bine. E timpul să re-așezăm oamenii înaintea obiectelor. Să apreciem lucrurile importante care sunt, de obicei, gratis și la îndemână”, a declarat Asoltanie.

Educația începe după școală. Ea vine de multe ori sub formă de julituri, vânătăi și lacrimi

Este mult mai simplu să ținem copiii într-o bulă, departe de cățăratul în copaci, săritul în bălți, jucatul în zăpadă. Sau în camera lor, pe tablete, telefoane, sau alte gadget-uri. Să vrei un copil împlinit, responsabil, cu încredere în sine și descurcăreț în timp ce-l ferești de experiențe, alegeri și greșeli este utopic. Când și cum ne-am pierdut încrederea în noi și în copiii noștri? Când am început să credem că nu sunt în stare de nimic și că totul îi poate “strica” de parcă ar fi vreo jucarie chinezească și ce ne face atât de fricoși față de pericole de cele mai multe ori imaginare sau exagerate?

“Eu spun mereu că educația începe după școală. Că ea vine de multe ori sub formă de julituri, vânătăi și lacrimi. Că frustrările și greșelile întăresc spiritul unui copil iar spiritul și corpul lor sunt mult mai puternice decât ne imaginăm. Dacă le vom lua puterea vor rămâne goi, nesiguri, învârtind apatic un fidget spinner”, a explicat Asoltanie.

”Unii părinți, când aud de munca celor mici, își imaginează împins vagoane în mină sau cusut adidași în China”

Unii părinți, când aud de munca celor mici, își imaginează împins vagoane în mină sau cusut adidași în China. Greșit. Este vorba de activități fizice și intelectuale potrivite vârstei și dezvoltării lor prin care copilul să facă legătura între muncă și recompensă. Banii vin atunci când ajuți pe altcineva, când faci viața altcuiva mai ușoară sau mai bună, când oferi valoare altora.

Citeste si:
„Despre bani și fericire”, primul sitcom de educație financiară din...
„Despre bani și fericire”,...

“Întâlnesc, din păcate, cazuri de copii plătiți să citească, să mănânce fructe, să ia 10, să fie cuminți, să se spele pe dinți sau să-și facă patul. Este o mare greșeală. Însă, în momentul în care un copil iese din zona lui de responsabilitate și dă cu aspiratorul în casă, spală vasele sau duce gunoiul, cred că poate primi mici sume de bani”, explică Asoltanie.

Acesta consideră că, un copil care își asumă niște sarcini dă dovadă de responsabilitate, rezistență la efort, disciplină, răbdare, atenție la detalii. În plus, părinții vor avea ocazia să cunoască fațete ale personalității lui pe care doar acest tip de situații le vor arăta: hărnicie / delăsare, conștiinciozitate / lucrul de mântuială, creativitate /apatie.

“Munca este cea care dă valoare banilor. Această legătură nu se formează atunci când portofelul pare un izvor nesecat de dorințe. Atunci când copiii au câteva sarcini pe care și le-au ales, banii sunt munciți și, în consecință, vor fi cheltuiți cu mult mai multă grijă”, a declarat Asoltanie.

Cei mici sunt înclinați nativ să ajute, trebuie doar să le dăm ocazia și s-o stimulăm

Majoritatea copiilor au pușculițe și ăsta e un lucru bun. Însă, referitor la proveniența banilor din pușculiță, există de obicei trei variante:

Citeste si:
Pandemia de creativitate. Cum s-au trezit angajații într-o pană de...
Pandemia de creativitate. Cum...
  • “i-am câștigat când am ajutat-o pe mama, tata, bunica”;
  • “i-am primit de ziua mea” ;
  • “i-am luat de la mama / tata din portofel, oricum nu se prind”.

Potrivit lui Asoltanie, există o diferență clară de maturitate / atitudine între cei care au câștigat și cei care au primit sau și-au luat iar sentimentele de încredere, putere personală și mândrie sunt evidente. “Cei care au primit sunt cei care sunt ușor lipsiți de simțul realității. Cei care și-au luat se manifestă arogant și superficial, fără respect pentru proprietatea sau ideile celorlalți. Altfel stau lucrurile cu cei care au câștigat acei bani iar eu cred că cei mici sunt înclinați nativ să ajute, trebuie doar să le dăm ocazia și s-o stimulăm”, este de părere Asoltanie.

Învățați copiii să economisească

Printre ingredientele esențiale al succesului viitor sunt stabilirea unui obiectiv combinată cu planul, efortul și răbdarea de a-l atinge. De prea multe ori telefonul, tableta apar înainte ca ei să-și fi exprimat măcar dorința, ca într-un Crăciun perpetuu. Potrivit lui Asoltanie, în acest fel îi lăsăm fără obiective, fără o etapă importantă, cea în care îi întrebăm: cum propui să facem? Care e planul tău?.

Asoltanie consideră că, dacă copilul nu e dispus să gândească un plan și să depună efortul minim de a-l urma, înseamnă că, de fapt, obiectivul nu e cu adevărat important pentru el, acesta fiind probabil influențat de achizițiile altor colegi sau prieteni, nu este visul lui, e împrumutat.

Acesta recomandă fiecărui copil să-și împartă banii în trei plicuri / pușculițe / borcane:

  • ECONOMII – 50%,
  • MICI CHELTUIELI – 40%
  • FAPTE BUNE – 10%.

“Banii din economii sunt dedicați visurilor mari și mai scumpe. Acest plic învață copilul să aștepte, să-și urmeze planul și să facă mici sacrificii. Sentimentul de încredere și succes este neprețuit. În plus, va avea mult mai multă grijă cum achiziționează și cum întreține obiectul cumpărat. Va învăța să reziste în preajma unor sume mai mari de bani fără emoție”, a explicat Asoltanie.

Să cheltuiască

Consultantul financiar consideră că stilul de shopping e strâns legat de sursa banilor iar aici intervine cel de-al doilea plic – mici cheltuieli – 40% din banii pe care copilul îi are deja sau îi câștigă în viitor. “Veți observa o mare diferență între felul și viteza cu care copilul cheltuie într-un supermarket cei 20 lei pe care i-a primit sau cei 5 lei pe care i-a strâns singur. În primul caz probabil îi va cheltui în 2 minute. În al 2-lea caz va analiza diverse produse, opțiuni și combinații. Cu alte cuvinte, va face evaluări și alegeri astfel încât să obțină maximum de valoare pentru munca lui și chiar să-i rămână și rest. Acest contact cu realitatea este de neprețuit”, explică Asoltanie.

Să dăruiască

Cu toții ne dorim copii generoși și altruiști. Generozitatea este însă un mușchi care trebuie exersat periodic, mai ales într-o societate mai degrabă orientată spre a aduna decât spre a oferi. “Aici intervine cel de-al 3-lea plic, cel cu banii destinați pentru fapte bune. Fiecare copil, indiferent de vârstă, poate face o bucurie unui alt copil. Este important contactul copiilor cu o lume reală. Așa se clădește recunoștința și aprecierea pentru ceea ce ai și încrederea că și la 6 ani poți face un gest frumos pentru un copil mai puțin norocos. Astfel se deschide universul copilului de la “eu / mie / pentru mine” la “noi / nouă” și “ceilalți / celorlalți”, a explicat Asoltanie.

Acesta a concluzionat că educația copiilor trebuie susținută de comportamentul părinților, deoarece copiii fac ce “face” părintele și mai puțin ce “zice” părintele, iar noi nu putem crește copiii empatici, responsabili, chibzuiți și generoși dacă nu le oferim zilnic exemplul personal.

Sursa foto: Compania

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Educație »



Setari Cookie-uri