Educația financiară începe deja să nu mai fie unul din tabuurile României, iar în ultimii ani, reticiența de a discuta despre finanțele noastre a scăzut tot mai mult. Devine îmbucurător că tot mai mulți români încep să realizeze că nu e nevoie doar de „școala vieții”, ci și de școala banului bine fructificat. Însă pentru ca viitorul să aparțină și mai mult comportamentelor financiare sănătoase, avem nevoie să integrăm educația financiară încă din primii ani de viață.
În cultura românească este încă foarte prezentă concepția potrivit căreia copiii nu trebuie să aibă grija banilor, timp în care părinții nu discută cu ei sau în prezența lor despre veniturile, investițiile sau economiile familiei. Posibil ca, pentru unii, această abordare să funcționeze pe termen scurt, însă nu e o abordare sănătoasă. Oamenii care înțeleg cum funcționează bugetul lor personal încă din primii ani de viață pot începe să câștige și să investească de la o vârstă fragedă și să învețe să anticipeze provocările care apar pe parcursul vieții, a explicat, pentru wall-street.ro, Silvia Bogdan, președinte la Școala de Valori, organizație non-guvernamentală şi non-profit. Prin urmare, nu ar fi util să înveți la școală despre asta?
Momentan în sistemul de învățământ din România nu există nicio oră de educație financiară integrată în curricula obligatorie, la nicio clasă din învățământul preuniversitar. Inițiativele vin deocamdată din zona privată, de la bănci, antreprenori, dar și asociații.
Citeste si:
Cu cât învățăm mai devreme să economisim cu un scop precis, să investim în viitor și să cheltuim cu discernământ, cu atât mai repede va deveni a doua noastră natură (...) Din păcate, la școală învățăm lucruri ipotetice, care n-au relevanță în realitate, iar viața ne lovește din plin, mai ales la vârsta adolescenței.
Silvia Bogdan (foto), președinte al organizației Școala de Valori
Silvia Bogdan mai transmite și că în România ne axăm mult pe transmiterea informațiilor, pe instruire direcționată („te învăț eu ce trebuie să știi”), cât și pe practicarea noțiunilor ipotetice, ceea ce lasă loc mai puțin chestiunilor reale și pe modul în care tinerii ar putea să învețe prin experimentare directă cum să se descurce în viața de zi cu zi. Cu o învățare experiențială, copiii își pot controla inconștient procesele cognitive, emoționale și motivaționale pentru a învăța mai departe.
Citeste si:
Citește și: Educație financiară: Cum să scoatem copiii din bula portofelului plin al părinților
Educația financiară tradusă în cuvinte simple, pentru copii
Informațiile din zona financiară sunt greu de înțeles și de urmărit uneori chiar și de adulți, nu doar de copii. Din acest motiv juniorii trebuie să primească noțiuni ușor de digerat și de pus în practică pentru ei. Veronica Andrei, trainer în educație financiară în cadrul Școlii de Valori spune că „asul din mâneca” sa este să își imagineze că și ea a fost copil la rândul său și se gândește la modul în care ar și-ar fi dorit ea să primească aceste tipuri de informații. Fiecare termen asociat cu exemple concrete din viața reală sunt instrumentele cheie pentru ca elevii să pătrundă cât mai mult în lumea banilor.
Citeste si:
Pentru a explica noțiuni de educație financiară, trebuie să intru în jocul lor și să-mi păstrez în același timp poziția matură, să îi tratez de la egal la egal și să îi fac să simtă atelierul ca fiind o discuție între prieteni. Abordarea aceasta a dat roade, pentru că participanții sunt mereu captivați în discuție, pun întrebări și răspund cu entuziasm provocărilor atelierului (...) La un moment dat, o participantă ne-a împărtășit că ea și sora ei au o sarcină foarte importantă în fiecare zi: aceea de a hrăni porcușorul familiei, pentru ca acesta să nu moară, porcușorul fiind, de fapt, pușculița lor de bani.
- Veronica Andrei, trainer în educație financiară Școala de Valori -
Educația financiară, de la opțional la materie obligatorie în școli
Luca Amihaesei (foto) are 11 ani și este elev în Piatra Neamț. După ce în clasa a III-a și a IV-a a urmat un opțional de educație financiară și s-a arătat încântat de subiect, a urmat în continuare cursuri în privat pentru că a fost tot mai curios despre modul în care poate să-și economisească mai bine banii. După tot acest timp, Luca spune că apelează la pușculiță, dar că se gândește de două ori la fiecare cheltuială pe care trebuie să o facă pentru că ține doar de el modul în care își asumă acest lucru.
Citeste si:
„Am învățat că orice sumă de bani este importantă și cum pot cheltui având anumite limite. Am învățat să economisesc curentul, apa, să nu arunc mâncarea. De asemenea, am învățat să mă gândesc mai bine atunci când vreau să îmi cheltui economiile pe lucruri neimportante. Acum sunt mai atent și economisesc lumina, sting becul în camera în care nu stau, nu țin încărcătorul de la telefon în priză, nu las apa să curgă când mă spăl pe dinți”, povestește elevul.
Așadar, pentru că nevoia există, un proiect de lege inițiat de social-democrați în luna februarie propune introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, ca materie obligatorie, însă rămâne de văzut dacă acest proiect legislativ va fi adoptat de Parlament și va ajunge pe masa președintelui.
Citeste si:
„Creșterea nivelului de educație financiară este, în opinia majorității specialiștilor, un obiectiv major și imediat pentru toți contributorii ecosistemului financiar. Aceasta, mai ales în condițiile actuale, când în România doar 22% dintre cetățeni sunt considerați educați din punct de vedere financiar, țara noastră ocupând ultimul loc în Europa”, explică Silvia Bogdan.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
