De-a lungul timpului, factorii politici, departamentele educaționale guvernamentale și ministerele sportului din întreaga lume s-au concentrat pe finanțarea și antrenamentul sportivilor pentru a-și reprezenta țara la cel mai înalt nivel competițional. Astfel, pentru majoritatea sportivilor de performanță, cea mai mare parte a timpului este dedicată dezvoltării performanțelor sportive, rămânând cu relativ puțin timp pentru educația formală și alte aspecte ale vieții lor din afara sportului. Se ajunge astfel la o perpetuare a stereotipurilor în care sportivii sunt excepționali din punct de vedere competițional, dar „neantrenați” din punct de vedere intelectual. Și așa ajungem la erori de limbaj care au făcut deja istorie, precum: "Jucătorii trebuie să aibă mai multă mentalitate" - Victor Pițurcă, "Sunt pesimist. Cred că putem învinge Olanda" - Nicolae Mitea, "Omul este o persoană umană" - Gheorghe Hagi sau dorința de a locui într-un bloc-notes, exprimată de Claudiu Răducanu.
“Din ce în ce mai multe voci din țările dezvoltate vorbesc despre importanța pe care o joacă școala pentru a sprijini sportivii să se antreneze și să concureze la nivel înalt, menținându-și, în același timp, și focusul pe educație. Această abordare de dublă carieră permite sportivilor de performanță să continue sportul la un nivel ridicat, contribuie la o viață echilibrată în afara sportului și îi ajută pe sportivi să se pregătească pentru o carieră după retragerea din viața sportivă”, a declarat, într-un interviu acordat Wall-Street, Virgil Stănescu, fost sportiv de performanță, actualmente preşedinte al Sports Hub, o organizaţie de antreprenoriat sportiv, dar şi director executiv al comunităţii de business CEO Clubs.
Dar pentru a avea succes în acest deziderat, este nevoie de o colaborare strânsă între Ministerul Educației și cel al Sportului, iar România nu a excelat niciodată la cooperări și strategii integrate.
Citeste si:
„Sportivii sunt o categorie specială de cursanți, cu nevoi specifice, care nu sunt întotdeauna pe deplin satisfăcute de modelele convenționale și relativ inflexibile ale învățământului tradițional. Cel mai adesea, copilul este pus să aleagă între școală și performanța sportivă. Pentru a preveni această situație este nevoie de o colaborare strânsă între cele două ministere”, explică Virgil Stănescu.
Iar, în opinia sa, acest lucru nici măcar nu este foarte complicat, deoarece sportul îți dezvoltă o mulţime de abilităţi ce ar putea fi aplicate în orice alt domeniu.
Citeste si:
Sportul te învață să lucrezi în echipă, să respecți autoritatea, să fii perseverent, să înțelegi și să accepți insuccesul, să te ridici de jos, să iei decizii în fracțiune de secundă, să dai randament în situații extreme, să fii fair play sau să câștigi cu smerenie.
- Virgil Stănescu, fost sportiv de performanță -
Acesta a dat exemplul Angliei, unde, în urmă cu 20 de ani, 80% dintre sportivi se duceau către antrenorat – pentru că doar asta puteau face după finalul carierei sportive, iar acum doar 35% dintre foștii sportivi aleg să antreneze, deoarece există o bună reconversie profesională.
“Este un mare avantaj pentru noi faptul că «avem acces la ziarul de mâine», adică vedem ce se întâmplă la nivel internațional și putem aplica și noi aceste modele. De foarte mult ori, din păcate, «nu deschidem acest ziar» crezând că putem face noi cu totul altceva, ne dorim, eronat, să reinventăm lucrurile”, concluzionează Virgil.
Sportul românesc, „o pasiune dezorientată”
Virgil Stănescu (44 de ani) şi-a lansat, în mod oficial, candidatura la postul de preşedinte al Federaţiei Române de Baschet (FRB).
Citeste si:
„Una dintre problemele sportului românesc este că nu are predictibilitate, multe proiecte trăiesc de pe un an pe altul, iar un an nu reprezintă nimic în sport. Pentru a crește copii și talente este musai să ai predictibilitate în timp”, mai declară fostul mare baschetbalist, care cataloghează sportul românesc drept o „pasiune dezorientată”.
În opinia candidatului la președinția Federației Române de Baschet, federaţia trebuie să fie un motor al sportului pe care îl reprezintă, iar oamenii ar trebui să aibă o abordare profesionistă în tot ceea ce înseamnă acest lucru, pornind de la organizarea departamentelor interne şi până la fiecare angajat în parte. În acest sens, procesele de digitalizare, accelerate de pandemie, ar ajuta la o mai bună organizare a sportului și ar crea posibilitatea de a analiza date în procesele de lucru şi posibilitatea de a lua decizii în cunoștiiță de cauză.
Citeste si:
Cu o carieră sportivă care a inclus evoluţii în campionatul universitar nord-american şi apoi la echipe de club din cele mai puternice campionate din Europa, Stănescu şi-a completat evoluţiile de pe teren cu o activitate academică şi apoi profesională la cel mai înalt nivel. Are o diplomă în management de la Universitatea din Alabama de Sud, Statele Unite, la care se adaugă un Master în Management şi Leadership susţinut la Northumbria, Marea Britanie, care se află printre cele mai bune unu la sută universităţi de business din lume, precum şi numeroase cursuri, printre care şi FIBA Manager, al Federaţiei Internaţionale de Baschet.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
