Când un copil vede o jucărie în vitrina unui magazin, atenția lui zboară imediat într-acolo. Urmează apoi insistențe, rugăminți excesive și chiar și lacrimi care arată cât de mult își dorește jucăria, chiar și după ce părintele îi spune că nu se poate. „Nu avem bani” sau „Este prea scumpă”. Copiilor le este cel mai greu să înțeleagă că totul costă și că nimic nu-i gratis. Le este greu să înțeleagă conceptul de amânare a unei dorințe, acel „îl vreau acum” atât de familiar părinților.

Ajunși la maturitate, acești adulți care bunăoară erau copii și nu înțelegeau „care-i treaba cu banii”, resimt acum probleme acute din punct de vedere financiar, ce țin de modul în care ar trebui gestionați banii. Cele mai importante dintre lipsurile menționate de reprezentanții Generației Z, de pildă, sunt resursele financiare. 77% dintre ei resimt acest lucru în 2021 față de un procent de 59% din 2020, arată datele studiului național Insights PulseZ, axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor și dorințelor tinerilor din România, în noul context pandemic.

Citește și: Educația financiară sau de ce trebuie copiii să învețe cum să „hrănească” mai bine porcușorul familiei

Educația financiară se face și la mall

Singurul instrument real prin care copiii de azi să devină adulții responsabili și perfect conștienți din punct de vedere al resurselor financiare este educația financiară timpurie. Nu există „e prea mic să învețe despre bani”, ci există metode jucăușe și cu efect prin care copiii pot înțelege mai bine cursul firesc al banilor, în viețile lor.

Pentru că noțiunile de educație financiară ajung de multe ori greu la copii, fie pentru că părinții nu își găsesc timp să se ocupe, fie la școală sunt prezentate doar informații care nu sunt corelate cu realitatea, Școala de Valori, un ONG activ în domeniul educației, a organizat programe de educație financiară pentru copii într-o locație mai puțin obișnuită: mall-urile.

Am ales să facem acest lucru din dorința de a ajunge la cât mai mulți locuitori. Ne-am gândit că centrele comerciale sunt locuri frecventate de familii, sunt locuri în care părinții pot face alte activități cât timp copiii lor sunt la curs. Toată lumea îmbină utilul cu plăcutul: copiii îmbină educația cu distracția, iar părinții se relaxează sau mai rezolvă din treburi mergând la cumpărături, o cafea sau, de ce nu, chiar la un film. Un atelier durează o oră și jumătate sau două ore, deci au timp destul pentru ei.

Silvia Bogdan, președinte Școala de Valori

Silvia BogdanFlip – Școala de Bani pe Roți se organizează încă din 2017 și este un proiect construit în jurul conceptului de caravană care merge din oraș în oraș, cu un autobuz educațional în care copiii se urcau și aflau noțiuni esențiale despre bani.

„Pandemia ne-a învățat să ne reorientăm modul de a livra proiectul, astfel că am început din martie 2020 atelierele online. Acum ne bucurăm că am putut găsi o noua modalitate de a ne strânge, de a crea grupe de copii, de a interaționa live și de a vedea reacțiile participanților la cald”, a precizat pentru wall-street.ro, Silvia Bogdan.

Ediția din acest an a avut mixul de online, în prima parte a anului, cu atelierele fizice, din a doua jumătate a lui 2021 și a avut cu totul 15.825 de participanți.

scoala de valoriScoala de ValoriScoala de Valori

„Am ales să particip la acest atelier ca să învăț cum să economisesc mai bine. Am reușit să aflu lucruri utile despre bani, cum ar fi că cele mai mari cheltuieli dintr-o familie se duc pe mâncare. La atelierele de educație financiară am aflat că banii ne pot ajuta să ne îndeplinim visurile. De aceea, am început și eu să economisesc și am o pușculită în care îmi țin toate economiile (...) Sper să reușesc să strâng suficienți bani pentru o mare dorință a mea, să merg în Italia. Mi-am setat suma de 2.000 de euro, bani de care cred eu că am nevoie pentru o astfel de vizită”, spune Letiția Păune (9 ani), participant în cadrul programului.

Adulții au devenit mai conștienți de relația lor cu banii. Cum se resimte acest lucru la copii

Pandemia i-a determinat pe români să fie mai conștienți cu privire la modul în care își gestionează banii. Unii au cheltuit mai puțin și au economisit mai mult, în timp ce alții și-a creat chiar fonduri de rezervă, obiceiuri pe care le practică și copiii.

„Din păcate, tendința generală este să economisească în conturi de economii și depozite care erodează capitalul din cauza dobânzilor negative și a inflației. Unde am putea contribui prin educația financiară la adulți este tocmai a-i învăța pe români să facă investiții și economii istețe. Cât despre copii, ei au un simț înnăscut pentru economisire. Desigur, asta nu înseamnă că dacă vor să facă o achiziție importantă o vor face din economiile proprii. Vor ține și mai mult de acele economii și vor încerca tactica `apelăm emoțional la părinți`”, a mai precizat președintele Școlii de Valori.

Vezi și: Trei sfaturi financiare de la un trainer UniCredit Bank pentru adolescenții români

Sfaturi pentru părinții care vor să-și învețe copiii să facă bani

Educația financiară poate fi integrată încă din primii ani de viață, perioadă în care copiii pot învăța pentru prima dată cum se fac banii, ce poți să faci ca să primești bani pentru a-ți lua păpușa sau mașinuța mult visată.

Iată o serie de sfaturi recomandate părinților, de către reprezentanții Școlii de Valori:

  • Implicarea lor în deciziile financiare ale familiei
  • Crearea unui cont de economii pe numele lor încă de la naștere și să I se explice ce este acesta
  • Implicarea celor mici în proiecte ale familiei în care să contribuie pentru a câștiga bani.
  • Învățarea celor mici cu investiții ritmice, pe termen lung.
  • Oferirea unei sume de bani în schimbul unor servicii.
  • Oferirea unor împrumuturi cu perceperea unor comisioane. Părinții să le împrumute bani, dar să le perceapă comisioane. Să le scadă valoarea banilor cu rata inflației dacă împrumutul este pe termen mai lung.
  • Perceperea unor comisioane mai mari dacă returnează suma pe termen scurt
  • În ceea ce privește răsplata pentru activitățile din gospodărie în care își ajută părinții sau bunicii, suma ar trebui să fie stabilită în funcție de bugetul familiei, nefiind vorba de o valoare fixă.

În ceea ce privește răsplata pentru activitățile din gospodărie în care își ajută părinții sau bunicii, suma ar trebui să fie stabilită în funcție de bugetul familiei, nefiind vorba de o valoare fixă.

„Vorbim mai degrabă de o răsplată care ar trebui să fie proporțional egală cu efortul depus pentru munca efectuată. Ar trebui să fie învățați noțiuni legate de valoarea materială, dar și emoțională a produsului sau serviciului prestat. Să învețe din experiență cum stă treaba cu cererea și oferta. De asemenea, părinții le pot cere copiilor Să le `impozit` pentru venitul câștigat ca să înțeleagă și această responsabilizare numerică”, a mai arătat Silvia Bogdan.

În prima jumătate a lunii septembrie a acestui an, proiectul de lege propus de social-democrați care prevede ca educația financiară să fie predată în școli (ca parte din materia de educație antreprenorială) a primit aviz favorabil din partea deputaților, iar în prezent se află pe masa senatorilor. Rămâne de văzut dacă acest proiect legislativ va fi adoptat de Parlament și, mai departe, de Președintele Klaus Iohannis.

Citește și: Educație financiară: Cum să scoatem copiii din bula portofelului plin al părinților

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Educație »


Setari Cookie-uri