Au trecut două săptămâni de la începutul de an școlar, după un 2020 în care elevii din România au pornit din nou la drum, dar de data aceasta și cu multe alte cunoștințe lipsă, acumulate din primul an de pandemie. Cu toate acestea, lacune în cunoștințele copiilor există de când lumea și pământul, iar decalajele între ce ar trebui să știe copilul (adică programa) și ce ajunge un copil să dobândească la clasă sunt inevitabile, explică într-un interviu acordat wall-street.ro, Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer la compania de testare educațională Brio și unul din inițiatorii „Școlii Remediale de Vară A.E.R”.

Urban și rural: cele două fețe ale României

Când vorbim despre pierderile educaționale provocate de pandemie, nu ne referim doar la copii lăsați în urmă de lipsa mijloacelor tehnice de conectare online, deși există și acestea. Este vorba aici de lipsa abilităților de predare în mediul online ale profesorilor, despre interesul scăzut de a face un salt tehnologic al acestora, cât și despre lipsa formărilor și a alinierii abilităților lor la cerințele secolului în care trăim și în care pandemia ne-a forțat să ni le exersăm.

„Problema legată de pandemie privește accesul la tehnologie și accesul e limitat, atât al copiilor, cât și al profesorilor. E foarte simplu să dăm vină pe școala online care a mărit decalajele. În fapt, decalajele nu s-au mărit din cauza școlii online în mod spectaculos (...) Faptul că un profesor predă, să spunem, superficial, un anume capitol, nu o să fie rezolvat de prezența față în față cu copiii. O să fie rezolvat de modificarea felului de a preda, de modificarea modului în care copiii înțeleg și li se transmite informația”.

- Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer Brio -

Gabi Bartic spune că din păcate există profesori care nu s-au putut alinia la cerințele învățământului digital, ceea ce i-a determinat să renunțe la a mai preda. Așa s-a ajuns la digitalizarea conținutului manualelor, ceea ce a rezultat în PDF-uri trimise copiilor pe WhatsApp din care să-și învețe lecția pentru a doua zi. Această greutate a traducerii informațiilor nu a făcut nimic altceva decât să pună, în final, mai multă presiune pe elevi.

„Sunt și profesori care predau foarte bine în online și în cazul lor, am curajul sa pariez oricât că nu există decalaje între rezultatele anilor trecuți și cele curente. Am spus și o tot spun: România e împărțită în douaă, inclusiv în domeniul educației, în funcție de resursele materiale (zone sărace versus zone bogate). În zone bogate, cu școli bune, cu părinți cu oarece stare materială, acolo rezultatele sunt consistente cu tot restul Europei. Diferențele masive dintre România și restul statelor europene la PISA sau la orice evaluare vin din România săracă, din România cu foarte puțin acces la resurse, deci și la resursele tehnologice în special, la profesori de bună calitate. Acolo decalajele sunt enorme”, a mai explicat Directorul Diviziei Consumer de la Brio.

Citește și: Dragos Iliescu, psiholog și fondator Brio: În România, reforma educațională este împinsă de părinți, ei iau educația în propriile mâini

„Școala nu are PR pozitiv în societate, nu vinde”

În ciuda clivajelor sat-oraș din punct de vedere al resurselor materiale, există o problemă presantă care apasă pe sistemului educațional de ani de zile și anume calitatea actului didactic din mediul rural, în localități din care profesorii, în general, au tendința să fugă.

Totuși, mulți din cei care aleg să rămână în satele din România să predea văd respectiva comunitate doar ca pe un spațiu în care fac naveta și din care se întorc la finalul zilei. Adesea sunt mâhniți că sunt nevoiți să predea în școli de care administrațiile locale nu amintesc nici măcar în campaniile electorale. Cu ce se câștigă alegerile? Cu străzi, cu apă curentă, canalizare, dar niciodată cu un act educațional de calitate, spune specialistul de la Brio.

Nu zic de clădiri noi, dar dacă pereții sunt respingători și nu îți e drag să intri și să stai cu geaca pe tine spre exemplu dacă e frig, te gândești de trei ori dacă vrei să te faci profesor în viața asta (...) Școala, în momentul acesta nu are PR pozitiv în societate. Eu aud rar primari care în altă parte decât în programul tipărit că au ca scop creșterea calității actului educațional din localitățile lor. Nu știu primari care să își fi propus asta la nivel de politică publică. Pentru că școala nu vinde în societatea noastră.

- Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer Brio -

Pentru a avea mai mulți profesori de calitate care să predea în mediul rural, autoritățile locale sunt cele care ar putea apela la diverse bonificații pentru a-și ține profesorii aproape. De la locuințe oferite acestora și până la scăderi de impozite, școala poate deveni un mediu atractiv în care un cadru didactic să poată să rămână să predea cu drag, chiar și la sat.

Nu școala online perturbă actul educațional

Gabi Bartic de la Brio, alături de reprezentanții start-up-urilor Kinderpedia și Livresq au pus bazele „Școli Remediale de Vară A.E.R”, în care copiii au avut ocazia să recupereze de-a lungul acestei veri, în opt săptămâni, părți semnificative din materia pierdută de-a lungul anului școlar anterior.

La A.E.R s-au înscris 3.000 de copii de gimnaziu, doar în primele 48 de ore, iar 2.000 dintre aceștia au terminat cursurile online ale școlii. Pe o scară de la 1 la 100, media progresului înregistrat a fost de 26 de puncte, o media care pentru foarte mulți copii a reprezentat o trecere de la „nu iau examenul”, la „iau sigur examenul”.

„În toate interacțiunile pe care le-am avut cu părinții și copiii la această școala, toți ne-au spus că nici nu își imaginau că pot să învețe atât de mult în doar opt săptămâni. Astfel încât eu spun că o să continue și pe parcursul anului acesta școlar. Nu va mai fi școala remedială de vară, dar va fi o școală remedială.

Citeste si:

    Dacă se aliniază planetele sigur o să creștem numărul de copii pe care îi primim în școala online. E și o încăpățânare în a demonstra că nu online-ul afectează calitatea actului educațional, ci din contră poate să o ajute. Câtă vreme copiilor care nu au acces la profesori buni, le dai acces la instrumente și la profesori buni, ei pot avea rezultate”, a mai explicat Gabi Bartic.

    Peste 50 de profesori s-au implicat în acest program de vară care i-a ajutat pe elevi, veniți atât din mediul rural, cât și din cel urban să recupereze din cunoștințele pierdute la matematică și la limba și literatura română.

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Raluca Juncu
    Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Educație »


    Setari Cookie-uri