Datele centralizate de Salvați Copiii România pe parcursul anului 2021 arată că 22% dintre copii sunt expuși abuzului verbal și limbajului violent în mediul școlar. Un procent ridicat dintre copii - 76% - spun că profesorii îi ceartă atunci când greșesc, ceea ce arată prevalența metodelor pedagogice critice și punitive, în detrimentul sprijinului activ acordat elevilor în procesul de învățare și comunicare.

Abuzul fizic asupra copilului în familia de proveniență este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying între copii în școală, în condițiile în care 56% dintre părinți au declarat că-și pedepsesc copiii dacă greșesc.

Expuși la violența adulților, copiii învață violenta. Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar.

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli. Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:

Retail jobs
  • 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;
  • 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;
  • 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;
  • 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.

În urma acestor analize de context, Organizația Salvați Copiii România a dezvoltat o serie de intervenții focusate, cu scopul de a diminua fenomenul bullying-ului, testând grupul de acțiune antibullying în școli și contribuind major la adoptarea normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice – bullying-ului.

Salvati Copiii

Începând cu luna februarie 2020, Organizația Salvați Copiii România implementează, în parteneriat cu Salvați Copiii Danemarca și The Mary Foundation, un program complex de prevenire a bullying-ului, care face din relațiile pozitive dintre copii-copii și copii-adulți o prioritate, creând pentru toți actorii implicați oportunități de a participa și de a acționa.

Citeste si:
Ministerul Educației propune revenirea la trimestre, în loc de...
Ministerul Educației propune...

Programul ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” este bazat pe metodologia Free of Bullying și a fost construit pornind de la premisa, validată științific de cele mai recente studii internaționale, potrivit căreia un puternic simț al comunității și relațiile pozitive dintre copii previn excluderea și bullying-ul.

Studiile arată că, desi bullyingul este un fenomen vizibil în școli, specialiștii care lucrează cu preșcolarii pot observa primele semne de bullying de la vârste foarte mici. Încă de la vârsta de 3 ani, în relațiile dintre copii se întâlnesc comportamente de excludere socială – ignorare, eliminare din joc, condiționarea prieteniilor. (Helgesen, M.B. Mobbing i barnehagen. Et sosialt fenomen, 2014).

Programul pilot derulat de Salvați Copiii în grădinițe: Comportamentele de excluziune socială s-au redus la 7%

În perioada februarie 2020 – iunie 2021, Salvați Copiii a pilotat programul ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” în 5 grădinițe din București, dezvoltând competențele specialiștilor din unitățile de învățământ, informând și implicand părinții și distribuind materiale educaționale specifice metodologiei către 450 de copii.

Citeste si:
Până când trebuie raportate la ANAF veniturile profesorilor care...
Până când trebuie raportate...

Analiza impactului proiectului pilot demonstrează eficiența intervenției, evidențiind reducerea comportamentelor de excluziune socială de la 21% la 7%, reducerea comportamentelor agresive de la 17% la 9%, creșterea numărului situațiilor în care copiii manifestă curaj în a-și apăra prietenii, de la 82% la 94%.

În luna ianuarie 2022, Salvați Copiii extinde programul pilot, dotând alte 10 grădinițe din București, Suceava și Călărași cu materiale educaționale specifice programului ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” și lansează invitația către autoritățile publice locale să fie parteneri în dezvoltarea programului la nivel național.

Salvați Copiii derulează în grădinițele din program sesiuni de formare pentru directori, cadre didactice și consilieri, asigură consilierea specialiștilor pe tot parcursul anului școlar pentru utilizarea metodologiei ”Să fim prieteni” în lucrul cu copiii și cu părinții, pune la dispoziția grădinițelor materiale educaționale și evaluează impactul programului.

Citeste si:
Poveștile mamelor din Ucraina: Natalia și-a luat fetița și a fugit...
Poveștile mamelor din...

”Să fim prieteni – Fără bullying” este implementat prin introducerea unei game de practici sociale care întăresc spiritul comunitar al copiilor. Un exemplu în acest sens îl reprezintă discuțiile de grup (întrunirile copiilor), unde sunt folosite cartonașe de conversație pentru a iniția discuțiile, dar și prin folosirea Ursulețului Prietenos, a masajului și a activităților ritmice.

Autoritățile locale pot sprijini grădinițele prin informarea acestora despre resursele puse la dispoziție de Organizația Salvați Copiii și prin alocarea de resurse în bugetul grădinițelor pentru anul școlar 2022-2023, pentru a pune la dispoziția cadrelor didactice și copiilor materialele educaționale care să fie folosite în activități de reducere a fenomenului de bullying, cu impact pe termen lung.

Citeste si:
Eurobarometru: Violența asupra femeilor s-a agravat în pandemie
Eurobarometru: Violența și...

” Programe similare, bazate pe abordarea Free of Bullying, se derulează acum în alte 5 țări. În Danemarca, unde metodologia Free of Bullying este implementată în 60% dintre grădinițe și 45% dintre creșe, rezultatele sunt impresionante: copiii din grădinițele în care programul este funcțional demonstrează un nivel ridicat de empatie, colaborează bine și au capacitatea de auto-reglare emoțională foarte dezvoltată. Impactul este vizibil pe termen lung, procentul elevilor care raportează situații de bullying scăzând de la 25% (1998) la 5% (2018). Este de remarcat susținerea de care se bucură acest program la nivel internațional: în Danemarca, programul ”Free of Bullying” se derulează sub patronajul Alteței Sale Prințesa Mary a Danemarcei, iar în Estonia, cu implicarea Ministerului Educației, programul a fost preluat în toate grădinițele publice. Ne exprimăm speranța că și în România există autorități publice naționale și locale care au în vedere starea de bine a copiilor și prioritizează intervenții pe termen lung care să susțină dezvoltarea socio-emoțională a acestora.”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Citeste si:
Ce urmează dupa adoptarea normelor de aplicare a legii anti-bullying?
Interviu cu Nadia Tătaru: Ce...

Context:

  • 12% dintre copii sunt expuși abuzului verbal în familie, procentul ajunge la 22% în mediul școlar.
  • 76% dintre copii spun că profesorii îi ceartă atunci când greșesc.
  • 56% dintre părinți au declarat că-și pedepsesc copiii dacă greșesc.
  • Atunci când sunt pedepsiți, copiii trăiesc stări de tristețe (38%), vinovăție (29%) și nefericire (28%).
  • 6% dintre copii afirmă că se simt lipsiți de apărare atunci când sunt pedepsiți, 3% declarând chiar că se simt părăsiți.
  • Copiii afirmă că suferă în tăcere (43%), plâng sau vorbesc cu cineva (36%) și doar 8% dintre respondenți indicând că, atunci când sunt pedepsiți, își închipuie că se răzbună.
  • Ca atitudine generală față de pedeapsa corporală, 21% dintre părinți și-au exprimat acordul față de bătaie, ca modalitate de sancționare a comportamentelor indezirabile ale copiilor.

Datele sunt extrase din “Studiul privind abuzul împotriva copiilor” (Salvați Copiii România, 2021).

Sursa foto: Salvati Copiii

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Educație »


Setari Cookie-uri