România duce o lipsă acută de educatori, învățători, aceasta fiind o problemă cu care se confruntă nu doar grădinițele din mediul rural, ci și cele de la oraș. E greu să atragi tineri noi care să profeseze în domeniu, cu atât mai mult cu cât educatorii ajung să dea bani din buzunarele lor pentru planșe, hârtii sau alte materiale didactice.
„Pe partea de salarizare, știm cu toții că în momentul de față 50-60% dintre cadrele didactice au vârsta de 50 de ani spre înainte. Să aducem cadre didactice bine pregătite trebuie să avem o salarizare motivantă, concurențială, pe baza de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă”, a declarat Natalia Intotero, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, Camera Deputaților, în cadrul unui eveniment organizat de World Vision România.
Citește și: Statul, privatul și dilema părinților: Te pregătește învățământul privat pentru viața reală?
Salarii educatori. Cât câștigă o educatoare în România
În România, o educatoare aflată la început de drum câștigă 3.197 de lei, în timp ce o învățătoare sau o educatoare cu gradul I poate ajunge să încaseze un salariu de bază de până la 4.736 de lei (în cazul în care are vechime). Ulterior, o educatoare care are între 5 și 10 ani experiență ajunge la un salariu de 4.098 de lei, apoi la 4.144 de lei, dacă are până în 15 ani de vechime și 4.189 de lei dacă are până în 20 de ani de vechime. Nici după două decenii de experiență, salariul nu depășește cu mult o remunerație de 4.000 de lei , astfel că o educatoare care are între 20-25 de ani vechime poate ajunge să câștige 4.280 lei și 4.372 lei dacă are peste 25 de ani de vechime.
Citeste si:
Din aceste sume încasate, pe lângă cheltuielile traiului de zi cu zi, cele mai multe educatoare dau bani din buzunarele lor pentru a le asigura uneori copiilor lucrurile necesare pentru grădiniță: planșe, coli albe, creioane, cretă sau alte materiale, mai ales în comunitățile vulnerabile în care părinții abia dacă își permit să-și ducă copiii la școală.
„Pe partea aceasta de formare a profesorilor suntem deficitari, dar și condițiile lipsesc. La condiții sunt luate în discuții și acea dorința a colegelor noastre de ani de zile de a încerca să aibă mai puține ore. După cum știm, educatoarele lucrează 25 de ore pe săptămână, ele au o normă sau un post, iar acest post include 25 de ore lucrate, în timp ce profesorii lucrează 18 sau 16 ore (...)
Pe lângă acest lucru, educatoarele, colegele mele, au venit inclusiv cu borcanul de gem și cu pâine pentru a suplini cumva nevoia copiilor care au lipsuri. Deci cred că la lucrurile astea ar trebui să ne gândim. Sigur că sunt multe lucruri importante pe care trebuie să le luăm în calcul, care înseamnă în primul rând bani, iar asta înseamnă un buget mai generos în ceea ce privește educația timpurie pentru că aici nu poți să îl ții pe copil pe scaun și să îi povestești. Aici trebuie efectiv ca acel copil să interacționeze, să aibă cât mai multe experiențe care să însemne învățare”, a declarat Viorica Preda, Inspector General, Direcţia Generală de Educaţie Timpurie, Ministerul Educaţiei.
Citeste si:
Pentru anul 2023, Guvernul a alocat 2,1 din PIB (32 de miliarde de lei), deşi Legea Educaţiei spune că bugetul trebuie să fie cel puţin 6% din PIB.
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
