Elevii din România sunt printre ultimii din Europa în ce privește alfabetizarea digitală. Pe de altă parte, aceiași elevi aud deseori de la părinți ”toată ziua stai cu ochii în telefon”. Iar în statistici, vedem că suntem una dintre țările cu cel mai bun acces la Internet. Cum putem ieși din această situație complexă? Și, până la urmă, la ce avem nevoie de competențe digitale? Primim răspunsuri de la Gabi Bartic, CEO Brio.ro, și Raluca Negulescu-Balaci, director executiv UiPath Foundation.
În ultimii doi ani, platforma ed-tech de măsurare a performanței școlare Brio și UiPath Foundation au testat și analizat alfabetizarea digitală a elevilor de clasele I-XII din România. Dacă ediția din 2022 indicase că doar un sfert dintre elevi au un nivel funcțional al competențelor digitale, cea de anul acesta a analizat predictorii alfabetizării digitale, pentru a înțelege modul în care aceasta apare și se dezvoltă în rândul elevilor.
Ne luptăm cu Bulgaria pentru ultimul loc
Ce sunt, însă, competențele digitale? Nu e vorba de programare, cum se înțelege deseori la noi, ci de un spectru mai larg, spune Raluca Negulescu-Balaci.
”Competențele digitale sunt ceea ce îl face pe copil sau pe adult funcțional în mediul digital, de la eticheta conversațiilor pe internet la siguranță, la felul în care ne comportăm în situații de cyber-bullying și cyber-threats, la felul în care știm să utilizăm uneltele digitale”, detaliază Gabi Bartic. ”Nu facem un studiu de dragul studiului, de dragul punerii la colț a copiilor români și a unui triste constatări că, din nou, suntem pe ultimul loc în Europa, ci pentru a putea face ceva ca să remediem problema aceasta.”
Citeste si:
Comisia Europeană a definit 21 de arii de competențe digitale, iar testarea acestora în școlile din România a arătat că suntem într-o situație paradoxală. Într-o țară cu unul dintre cele mai bune niveluri de acces la internet în broadband, cum e România, copiii și adolescenții au competențe digitale foarte scăzute. Practic, ne luptăm cu Bulgaria pentru ultimul loc.
O Românie fără competențe digitale va fi o Românie nefuncțională
Or, explică Raluca Negulescu-Balaci, dacă ne gândim ce se va întâmpla peste 10-15 ani ”nu ne putem imagina o Românie fără competențe digitale, pentru că asta înseamnă o Românie care va fi complet nefuncțională. Ne uităm, din păcate, în momentul de față, la generații întregi care ar putea să fie incapabile să gestioneze provocările viitorului.”
Citeste si:
Jumătate din țară, spune ea, se confruntă cu vulnerabilitate, iar comunitățile vulnerabile sunt cele unde problema literației digitale este cea mai pronunțată. Aici școala poate avea un rol esențial, dacă în familie nu există oportunitățile pentru dobândirea competențelor digitale, susține reprezentanta UiPath Foundation, o organizație globală non-guvernamentală care susține copiii din medii vulnerabile să-și atingă potențialul. Mai concret, atunci când s-a verificat dacă există o diferență legată de nivelul de alfabetizare digitală în funcție de mediul de proveniență, elevii din rural au obținut scorul mediu de 38,9, iar cei din urban, de 62,9.
Românii fug de conceptul de învățare la vârsta adultă
Odată ieșit de pe băncile școlii explică Gabi Bartic, e mult mai complicat pentru adulți să le dobândească, chiar dacă nu imposibil. ”Noi, ca nație, fugim de life-long learning”, spune ea. ”Ne uităm ușor superior la conceptul de învățare, învățarea e pentru copii”.
Citeste si:
Pe de altă parte, raportul privind alfabetizarea digitală a elevilor arată că diferența între 7 și 18 ani este foarte mare, deci competențele digitale se pot dezvolta în școală. O altă informație importantă, referitor la predictorii competențelor digitale, este cea referitoare la importanța unei atitudini pozitive față de tehnologie, care o pondere de peste 21%. Dacă elevii percep tehnologia și lumea digitală ca fiind importante și utile în viețile lor, este foarte probabil să dezvolte un nivel ridicat de competență digitală.
Permisivitatea părinților față de mediul digital este un predictor foarte important al nivelului de alfabetizare digitală al copilului, afirmă Gabi Bartic. Diferența între rezultatele în materie de competențe digitale ale elevilor care au propriul dispozitiv și ale celor care nu îl au a fost de aproape de 2:1. Iar nivelul alfabetizării digitale este cu atât mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive în locuință, a arătat raportul realizat în ultimul an.
Citeste si:
”Noi, părinții, neexcluzându-mă neapărat pe mine, ne raportăm în general la digital ca la o amenințare în sine”, afirmă CEO-ul Brio. ”Până când n-o să reușim să ne uităm la mediul digital ca la un mediu cum sunt toate mediile în care există copiii noștri, până atunci o să-l vedem ca pe un bau-bau. Dar, până una-alta, viețile copiilor noștri se desfășoară mai mult în zona digitală decât în zona face-to-face. Ei există mai mult în mediul digital. Este de datoria noastră - a societății, a părinților și a școlii - să le facem mediul ăsta cât mai cunoscut și cât mai accesibil. Și când a apărut radioul, și când a apărut video-ul, ne-am cam speriat, ca umanitate”.
Mediul digital nu trebuie să fie un bau-bau
Ca urmare, explică ea, mediul digital nu trebuie tratat ca un bau-bau, ci integrat corect în viețile copiilor. Cercetarea realizată în rândul elevilor din România a arătat că timpul petrecut pe dispozitive determină 14,2% din nivelul alfabetizării digitale. Un copil care își gestionează, împreună cu părinții, timpul petrecut pe device-uri cu măsură și la un nivel calitativ foarte înalt e un copil care o să facă față foarte bine la ce se va întâmpla în viitor.
Citeste si:
Cât despre dependența de tehnologie, aceasta este deseori o falsă problemă, spune Gabi Bartic. Dispozitivele au ajuns să fie o prelungire firească a mâinii noastre, care ne ușurează viața. ”În viața de zi cu zi putem fi dependenți și de lectură. Dar câți dependenți de lectură știm? Cam tot atâția dependenți de tehnologie sunt”.
Deseori părinții sunt mai dependenți de tehnologie decât copii, avertizează CEO-ul Brio, prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români. Mai mult, adulții dovedesc în multe cazuri că utilizează greșit tehnologia, de pildă când îi expun pe minori pe rețelele sociale – o situație de care copiii sunt deseori mai conștienți. Iar raportul arată că nivelul alfabetizării digitale a elevilor este asociat într-o măsură destul de redusă cu dependența tehnologică (4,8%) și de rețele sociale (1,2%). De asemenea, nivelul de alfabetizare digitală a părinților determină nivelul elevilor în proporție de 10,3% - un procent destul de scăzut, care arată cât de importantă poate fi școala, mai ales în comunitățile vulnerabile, spune reprezentanta UiPath Foundation.
Citeste si:
”Dacă vrem să trăim într-o societate funcțională, nu putem să ignorăm digitalul”, conchide Raluca Negulescu-Balaci. ”Avem nevoie de competențe digitale ca să ne putem trăi viețile în societatea actuală și în cea a viitorului. Nu cred că atitudinea de disociere de tehnologie are cum să să permită o existență prosperă în lumea în care trăim”.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
