Motorul cresterii explozive a numarului de magazine de tip retail a fost, intre 2002 si 2005, "creditul doar cu buletinul". O analiza bazata pe studierea a peste 500.000 de cazuri arata ca acest tip de creditare a devenit generator de fraude. Peste 90% din activitatea de verificare a solicitantului se baza mai mult pe hazard si pe buna-credinta a persoanei in cauza
Piata de retail din Romania a fost, intre 2002 si 2004, una dintre cele mai dinamice din punctul de vedere al evolutiei cifrelor de afaceri. Marii jucatori de pe piata de profil au avut in acea perioada cresteri ale vanzarilor de pana la 300%. Unul dintre motivele ce au determinat evolutia "fulminanta" a magazinelor de tip retail a fost, fara doar si poate, asa-numitul credit doar cu buletinul. In 2004 BNR a luat o serie de masuri destinate reducerii nivelului de creditare. Rezultatul a fost atunci scaderea vanzarilor si incercarile de "adaptare" a sistemelor de creditare la noile conditii impuse de Banca Centrala. Interesant este insa ca masurile luate atunci de BNR au afectat mai degraba bancile decat firmele specializate pe retail.

Creditul doar cu buletinul a continuat sa existe si a devenit, se pare, o sursa generatoare de fraude. Noua Lege a IFN-urilor va duce insa la disparitia acestui sistem de creditare si la inlocuirea lui cu deja cunoscutele carduri cobranded. Urban si Asociatii, una dintre cele mai importante firme specializate pe recuperarea datoriilor, a realizat un studiu bazat pe analiza a 1.300.000 de cazuri de colectare debite.

90% dintre credite, acordate "pe incredere"


In urma analizei portofoliului de restantieri, sursa citata a tras "unele concluzii ingrijoratoare" referitoare la creditul doar cu buletinul. Astfel, in sistemul de acordare a creditelor doar cu buletinul si in maximum doua ore, aproape niciodata operatorul care primea o cerere de acordare a unui asemenea credit nu avea timpul necesar sa verifice datele prezentate de solicitant, sa primeasca raspunsul de la diferitele baze de date ori sisteme interogate, deci, practic, peste 90% din aceasta activitate de asa-zisa verificare se baza mai mult pe hazard si pe buna-credinta a solicitantului.

Firme infiintate special pentru "pacalirea" creditorului

Categoria de fraude constatate ca s-au pliat perfect, ca si efect negativ, pe acest sistem, au fost: prezentarea unor acte de identitate falsificate, prezentarea unor acte de identitate ale altor persoane, folosirea unor date false sau a unor giranti-fantoma. Un loc special il ocupa in "topul fraudelor" utilizarea unor firme-fantoma pe post de angajator al solicitantului. Comunicatul arata ca solicitantii au folosit pe post de angajatori firme desfiintate, radiate si chiar firme infiintate special pentru aceasta operatiune. Urban si Asociatii aduce ca exemplu o firma din Calarasi care a dat la aproape 50 de solicitanti adeverinte de salariat false. Se poate trage deci concluzia ca au inceput sa se formeze adevarate retele de falsificatori de adeverinte.

Capitala, in topul datornicilor

Conform statisticilor sursei citate, 52% dintre datornici se afla in Bucuresti si 5% in judetul Ilfov. Cei mai "seriosi" romani traiesc in zona Ardealului, judetul Cluj figurand in schema Urban cu 0%. Statistica nu este departe de realitatile prezentate de INS, care arata ca aproape 40% din totalul datoriilor catre banci si alte institutii care acorda credite se regasesc in zona Capitalei. Acesta nu este neaparat un lucru rau, avand in vedere ca finantarea bancara este una dintre sursele principale ale dezvoltarii unei economii, indatorarea exagerata devine insa o problema atunci cand contractantii creditelor nu mai vor sau nu mai au posibilitatea de a returna banii imprumutati.

Creditul cu buletinul, pe cale de disparitie

Firmele care acorda, in prezent, "credit cu buletinul" vor avea putine sanse de supravietuire, daca nu vor emite carduri sau nu vor vinde obligatiuni. Bancherii spun ca acesta este un semn de normalitate, cata vreme BNR a limitat drastic creditarea, in special cea in valuta, insa regulile jocului nu se aplicau si Institutiilor Financiare Nebancare (IFN-urilor). "Aveam de-a face cu o concurenta neloiala intre noi, bancile comerciale care am dovedit de-a lungul timpului seriozitate si institutiile financiare nebancare care practica creditarea si dispun de resurse mult mai ieftine, nesupuse controlului BNR", a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea. Potrivit noilor reglementari, IFN-urile nu vor mai putea incheia noi contracte de creditare sau leasing, ci vor putea vinde portofoliul lor de contracte sau sa supravegheze derularea acestora pana la finalul contractului. De asemenea, companiile care in prezent dau "credit cu buletinul" se vor putea finanta numai de pe piata de capital, fiindu-le interzisa orice forma de imprumut de la populatie.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri