Ritmul de deteriorare a portofoliilor s-a temperat in acest an in piata de leasing, iar reducerea cheltuielilor cu provizioanele a avut un efect benefic asupra rezultatului financiar care a reintrat pe teritoriu pozitiv, potrivit Raportului BNR de stabilitate financiara din 2011.
In anul 2010, precum si in primul semestru din anul 2011, activitatea institutiilor financiare nebancare (IFN) s-a mentinut pe un trend descendent, ca urmare a nivelului in continuare scazut al cererii de creditare si a sentimentului de aversiune fata de risc manifestat de IFN in conditiile existentei in bilantul acestora a unui volum semnificativ de credite afectate de restante.

Avand in vedere specificul activitatii, principalul risc cu care se confrunta entitatile din acest sector financiar este riscul de credit, iar evolutiile macroeconomice din ultimii ani au avut o contributie importanta la majorarea ratei creditelor neperformante din sectorul IFN.

Totusi, comparativ cu anul 2009, ritmul de deteriorare a portofoliului de credite s-a temperat in primul semstru din 2011, urmand o tendinta asemanatoare celei observate la nivelul sectorului institutiilor de credit, precizeaza BNR in raport (vezi grafic - click pentru marire).

Astfel, cheltuielile cu provizioanele au continuat sa inregistreze valori semnificative, dar procesul de provizionare s-a atenuat, cheltuielile trimestriale datorate constituirii unor noi provizioane situandu-se sub nivelul celor inregistrate in perioadele similare ale anului 2009.

"Analiza ponderii detinute de veniturile si cheltuielile cu dobanzile in creditele acordate, respectiv in sursele atrase, indica tendinta de mentinere a unor marje de dobanda ridicate, care poate atenua eventualele socuri datorate unei evolutii nefavorabile a costurilor de refinantare ale IFN.

In plus, riscul de piata in cadrul acestui sector este limitat, intrucat structura de refinantare si cea de acordare de credite sunt, in general, echilibrate din punct de vedere al maturitatilor, al monedei de denominare si al tipului de rata a dobanzii".

Activitatea IFN din Romania este orientata preponderent catre segmentul de leasing financiar care detine aproximativ 75 la suta din valoarea totala a finantarilor acordate de acest sector.

"Creditele acordate de IFN si-au pastrat traiectoria descrescatoare pe care s-au inscris de la inceputul anului 2009, soldul acestora la finalul primului semestru din anul 2011 fiind de 24 miliarde lei, in scadere cu 14 la suta fata de aceeasi perioada a anului anterior si cu 34 la suta fata de punctul maxim al volumului creditului, inregistrat in decembrie 2008".

Restrangerea activitatii IFN si usoara revenire a creditelor acordate de institutiile de credit au condus la o diminuare semnificativa a ponderii creditelor acordate de IFN in totalul creditului neguvernamental, de la 18 la suta in decembrie 2008 la 11 la suta in iunie 2011.

Activul net agregat la nivelul sectorului IFN s-a diminuat, pe fondul restrangerii activitatii de creditare si al volumului ridicat de provizioane constituite. Entitatile inscrise in Registrul special, care fac obiectul supravegherii prudentiale de catre BNR, detin o pondere de 93 la suta din totalul activului bilantier al sectorului, jumatate din totalul activului fiind concentrat la nivelul primelor 10 institutii.

Potrivit BNR, deteriorarea conditiilor macroeconomice a avut un efect negativ asupra operatiunilor de leasing financiar la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre inregistrand o restrangere a volumului finantarilor acordate. Gradul de adancime a pietei de leasing financiar in Romania se situeaza la un nivel comparabil cu cel existent in Polonia, Franta sau Grecia, dar sub cel inregistrat in Ungaria sau Austria.

Finantarea oferita de IFN este orientata, in principal, catre companiile nefinanciare, acestea detinand o pondere de aproximativ 75 la suta in total. In ceea ce priveste gradul de concentrare a finantarii acordate de IFN pe sectoare economice, expunerea fata de companiile din domeniul serviciilor ocupa pozitia dominanta.

"Rezultatul financiar brut agregat a cunoscut o revenire in prima jumatate a anului 2011, dupa o dinamica mixta in anul 2010. IFN inscrise in Registrul special inregistrand un profit brut de 150 milioane lei. Diminuarea cheltuielilor cu provizioanele pentru acoperirea riscului de credit ca efect al aplatizarii dinamicii de erodare a calitatii portofoliului poate crea premisele consolidarii profitului in perioada urmatoare, insa aceste rezultate vor fi influentate de evolutia cadrului macroeconomic.

Institutiile financiare europene au o influenta dominanta asupra sectorului IFN din Romania atat prin participatiile detinute, in mod direct sau indirect, cat si prin liniile de finantare acordate. Actionariatul strain a facilitat accesul IFN la sursele externe de finantare, imprumuturile atrase de pe piata internationala reprezentand 87 la suta din totalul datoriei cumulate la nivel de sector.

In cadrul sistemului financiar romanesc, interdependenta IFN se manifesta, in principal, in relatie cu sectorul bancar, in ceea ce priveste participarea la capital si la finantare. Desi riscul de contagiune se poate manifesta in structurile de tip grup financiar, impactul asupra sectorului bancar romanesc, in ansamblu, este redus".

In anul 2010, totalul contractelor semnate (dupa valoarea activelor finantate) de catre membrii ALB si companiile neafiliate insumau 1.121 milioane euro. Finantarile acordate s-au indreptat catre diverse domenii, astfel ca 21% (238 milioane euro) din total au vizat echipamente, 16% (171 milioane euro) sectorul imobiliar si 63% (712 milioane euro) sectorul transporturilor.

In domeniul transporturilor, evolutia finantarilor in anul 2010 indica pastrarea unei ponderi constante pe categorii de vehicule, dupa cum urmeaza: autoturismele detin o cota de 61%, vehiculele comerciale grele 23%, vehiculele comerciale usoare 15% din total, iar alte tipuri de vehicule 1%.



Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri