Emitentii de carduri trebuie sa migreze de la cardurile cu banda magnetica la cardurile cu cip, acestea din urma fiind mult mai greu de falsificat decit primele, sustine Ion Matei, director executiv al Bancii Comerciale Romane (BCR).
Noi (BCR - n.r.) avem aproximativ 1.000 de bancomate. La cardurile cu banda magnetica, nu exista dimineata sa nu gasim 10-20 de carduri blank (carduri-matrita, folosite de falsificatori pentru a scoate bani din anumite conturi n.r.). Pagubele ajung pina la 400-500 de milioane, a declarat Ion Matei, prezent la cea de-a cincea editie a conferintei Piata Cardurilor, organizata de Finmedia. Oficialul BCR a precizat ca, in aceste conditii, este necesara migrarea catre cardurile cu cip.
Cu cip le va fi greu falsificatorilor sa mearga in acelasi ritm ca la cele cu banda magnetica. Hotii, extrem de violenti, sint experti care folosesc aparatura foarte performanta, cu care reusesc sa copieze de pe cardul original nu numai banda magnetica, dar pina si... PIN-ul, asta m-a speriat! In zece ani de cind lucrez in domeniu, nu am crezut ca asa ceva este posibil, a marturisit Matei.
Acesta a precizat ca a studiat si carduri pe baza de amprenta digitala sau bancomate care scaneaza retina, dar ca cele mai sigure ramin cardurile cu cip.
Cardurile cu cip sint blindate
Pentru un singur card cu cip sint folosite chiar si 20-25 de chei de criptare, cardul fiind astfel blindat impotriva tentativelor de falsificare. Cu toate acestea, directorul executiv al BCR sustine ca trecerea la cardurile cu cip implica cheltuieli enorme si ca documentatia Visa si Mastercard in domeniu este extrem de stufoasa si de greoaie.
Daca ne aduc citeva kilograme de documentatie scrisa marunt, cine sa stea sa o citeasca, sa o inteleaga si sa o aplice? In plus, costurile cu cardurile cu cip sint foarte mari, un simplu program de fidelitate te costa pina la un milion sau doua de dolari. Or, cred ca sefului tau nu i-ar conveni sa-i spui suma asta, care in unele cazuri inseamna profitul lui pe un an, a declarat Matei.
Philippos Karamanolis, director adjunct Consumer Lending Bancpost, sustine ca, in viitor, emitentii de carduri vor trebui sa se concentreze asupra aspectului cardurilor, pentru a atrage clienti noi.
Din cauza competitiei, preturile vor scadea pina nu vor mai avea unde. Atunci, bancile nu se vor mai diferentia intre ele prin tarife, ci vor trebui sa fie foarte inovative in materie de design, sustine Karamanolis.
Lacat de 2 dolari, birocratie de 140
Catalin Cretu, vicepresedinte al Visa International CEMEA, sustine ca serviciile guvernamentale reprezinta o nisa care nu este explorata suficient de emitentii de carduri din Romania. Vicepresedintele Visa a dat citeva exemple din diferite tari ale lumii, in care acestia lucreaza indeaproape cu guvernele respective.
Spre exemplu, in Marea Britanie, Ministerul Apararii a trimis, drept proba, un soldat sa cumpere, de la un magazin, un lacat de doi dolari. La intoarcere, traseul birocratic strabatut de acel lacat, documentatia si auditul au costat ministerul 140 de dolari. De atunci, institutia respectiva face achizitii prin card, folosind o solutie oferita de mai multe banci britanice, a precizat Cretu.
Acesta a oferit si exemplul Moscovei, unde 60 de agentii speciale ofera 350 de beneficii sociale prin carduri, folosind ultima tehnologie din domeniu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: