Existenta unui calificativ din partea unei institutii internationale de evaluare poate constitui, in special pentru bancile mici, garantia ca entitatea respectiva a platit ca sa-i fie revelata pe de-a intregul si transparent situatia. Din pacate, bancile mari primesc un rating inferior celui real, tras in jos de limita calificativului de tara. Ultimele ratinguri au fost cerute de Banca Transilvania, Carpatica, Romexterra si ProCredit, acestea fiind absolut necesare in obtinerea unor imprumuturi ieftine sau in prezentarea situatiei proprii investitorilor.

Calificativul obtinut in urma evaluarii financiare, sau ratingul, ajuta bancile sa devina mai transparente, clientii avand astfel o imagine clara asupra situatiei financiare a unei institutii de credit. Ratingul poate fi efectuat pe spezele bancii, de catre agentiile internationale specializate si calificate, nota de transparenta fiind necesara fie in preambulul unor tranzactii cum ar fi vanzarea unui portofoliu de actiuni prin listarea la Bursa, fie in cazul unor emisiuni de obligatiuni. Agentiile de rating nu au voie sa devieze insa de la standardele de analiza proprii si, chiar daca sunt platite de client, ele pot oferi ratinguri slabe sau chiar negative, dupa caz.

Bancile mari, sub tara

Bancile mari nu au nevoie de rating mai bun: majoritatea sunt subsidiare sau entitati apartinand unor holdinguri financiare puternice si asupra lor ar trebui sa planeze calificativul bancii-mama din tara de origine. Din pacate, ratingul lor e tras in jos de limita calificativului Romaniei, fapt care scumpeste accesul la imprumuturile internationale.

„Pentru moment, imprumuturile obtinute de entitatile romanesti din strainatate depind de ratingul de tara. BRD, de pilda, nu poate obtine un rating mai bun, indiferent de calificativul Société Générale“, spune Patrick Gelin, presedintele bancii. Adica, daca ratingul de tara este BBB-, tot acest rating pentru imprumuturile pe termen lung planeaza si asupra BRD. „Bineinteles, obtinerea unui rating de catre o banca este esentiala daca se intentioneaza accesarea pietei internationale, insa majoritatea bancilor din Romania se bazeaza pe finantari din partea bancilor-mama. BRD nu a accesat imprumuturi sindicalizate pana in prezent si nici nu are in plan acest lucru, pe termen scurt“, sustine Gelin.

Sunt insa banci care au reusit sa se bucure de conditii mai bune in cazul creditelor sindicalizate, in urma obtinerii ratingului.

Transilvania - 1,25% mai ieftin
Pentru Banca Transilvania, obtinerea calificativelor pozitive din partea Fitch la sfarsitul anului trecut a insemnat o reducere importanta in dobanda pe care institutia o va plati pentru un credit sindicalizat de 75 de milioane de euro obtinut ulterior, sustine presedintele bancii, Robert Rekkers. „Investitorii institutionali si cei internationali au nevoie de o imagine transparenta si clara a ceea ce se intampla, fara a mai face propriile investigatii“, spune acesta. „Marja imprumutului s-a injumatatit, de la Euribor plus 2,5% la Euribor plus 1,25% pentru imprumutul nostru sindicalizat pe cinci ani“, afirma si Ionut Patrahau, director general adjunct al Bancii Transilvania.

„Ratingul costa, de regula, cateva zeci de mii de euro si alte cateva zeci de mii administrarea anuala“, spune Patrahau. In schimb, agentia de rating reviziteaza clientul si ii poate imbunatati sau cobori nivelul, periodic. „Clientul agentiilor de rating este cel care opteaza in final sa publice sau nu rezultatele investigarii financiare efectuate“, precizeaza Michael Kowalski, presedintele ProCredit Bank.

Avansul ratingului de tara la nivelul „investment grade“ (recomandat investitorilor) poate mari, totodata, si scadentele imprumuturilor. Obtinerea unui rating poate folosi insa si pe piata interna.

ProCredit, certificarea calitatii la BB+

Dupa ce a obtinut un rating propriu de banca la sfarsitul lui octombrie 2005, ProCredit Bank a cerut un rating din partea Fitch si pentru noua emisiune de obligatiuni, de 35 milioane RON (un milion de euro), aflata in plin proces de subscriere. Emisiunea este dedicata in proportie de 5% persoanelor fizice, insa procentul poate creste, in cazul suprasubscrierii emisiunea fiind majorata cu 15%. In cazul emisiunii de obligatiuni, spune Michael Kowalski, efectul ratingului este destul de limitat, intrucat piata romaneasca nu este suficient de obisnuita cu astfel de instrumente.

„Ratingul certifica insa calitatea obligatiunii“, sustine Kowalski. „Emisiunea de obligatiuni de 35 milioane lei cu dobanda fixa de 8,5% ne va ajuta sa formam un nou portofoliu de credite. Am constatat ca nivelul creditelor raportat la activele totale este mult mai mare decat in cazul altor banci, si am decis sa ne imprumutam de pe piata locala“, adauga Kowalski.

ProCredit da imprumuturi in special mici (in proportie de 90% creditul coboara sub 5.000 euro) IMM-urilor, o medie a creditului fiind de 4.300 de euro, la un portofoliu total de 100 milioane euro, din care 80% reprezinta imprumuturi in lei.

Emisiunea este insa mai mult o oportunitate de a face cunoscuta banca, intrucat nivelul imprumutului prin emisiune de obligatiuni este mic si va fi urmat de altele de acest tip.

„Din pacate, pe piata au mai existat doar trei emisiuni de obligatiuni din partea unor banci, asa incat ratingul nu ne ajuta prea mult. Ratingul, situat la doar un punct sub cel general de tara este doar o confirmare placuta a situatiei bancii. Dobanda mare, de 8,5%, va fi insa cea care va atrage cumparatorii obligatiunii“, afirma Kowalski. El precizeaza insa ca ProCredit nu a cerut un rating propriu de la Fitch pentru a se lista la Bursa si nici pentru a vinde banca. Nu acelasi este cazul altor institutii de acest fel.

Romexterra, gata de listare

Motivul pentru care Romexterra a cerut un rating nu a fost doar dorinta de a se lista la Bursa de Valori Bucuresti. In ochii marilor finantatori, Romexterra reprezinta una dintre portile de intrare pe o piata relativ virgina. Pentru a spori transparenta, banca a recurs la serviciile agentiei de rating Standard&Poor's (S&P), care a ancorat Romexterra de calificativul „B“ cu „o perspectiva stabila“.

Actionarii Romexterra negociaza, incepand de anul trecut, dupa obtinerea ratingului, cu investitori financiari majori din Europa si din Statele Unite posibilitatea vanzarii pachetului majoritar, dar si pe cea a listarii bancii la BVB.

„Au existat discutii si privind preluarea unor pachete minoritare, insa acestea nu s-au concretizat“, sustine presedintele Romexterra, Adrian Radu. Acesta a adaugat: „Inca studiem impactul pe care l-ar avea cotarea unui pachet pe Bursa. Nu ratingul in sine te scoate pe Bursa, el aducand insa transparenta in situatia bancii si o pozitionare clara a profilului de risc. Toata lumea stie unde stam mai bine sau mai rau citind studiul S&P. Ratingul ne-a ajutat, aratandu-ne unde trebuie sa lucram pentru a ne putea imbunatati, si in ieftinirea imprumuturilor internationale“.

Romexterra asteapta insa o imbunatatire a ratingului din partea S&P, fapt ce ar creste valoarea bancii atat in negocierile cu investitorii strategici, cat si in ochii actionarilor la Bursa.

Ratingul obtinut de la S&P in septembrie anul trecut, B/stabil/B, i-a folosit bancii in atragerea a de trei ori mai multe imprumuturi decat in 2004, sustine directorul de marketing al Romexterra, Razvan Tamasanu. „In anul 2005, Romexterra a concluzionat o serie de acorduri cu institutii financiare de prestigiu, obtinand facilitati comerciale si de trezorerie de la toti partenerii sai importanti, iar accesarea fondurilor de pe piata internationala a devenit mai facila“, afirma Tamasanu.