DobInda este pretul banilor. Fie ca este vorba de valuta, fie ca sint lei, costul imprumutului sau banii primiti pentru sumele puse la pastrare in banci se supun acelorasi reguli ale cererii si ofertei. Banca Nationala a Romaniei are la indemina pirghiile necesare pentru a influenta cererea si oferta de bani.
Ea poate, spre exemplu, sa determine bancile sa scumpeasca creditul in valuta, sa ieftineasca imprumuturile in lei sau sa scada dobinzile la depozite. Lucruri care, in ultima vreme, ii si reusesc.
Marfa multa, presiune pe pretul banilor
Daca in 2005 o piata din Romania nu duce lipsa de marfa, atunci acea piata este cea financiara. Ca este vorba de piata valutara, de bursa sau de piata bancara, marfa este din belsug. Si lei, dar mai ales valuta. Cresterea economiei in ritmuri foarte inalte a adus dupa sine si bani multi. Atunci cind guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ca vom avea capitaluri abundente si ieftine stia pe ce se bazeaza. Apropierea Romaniei de momentul aderarii la Uniunea Europeana conduce, in mod natural, la cresterea interesului investitorilor straini pentru afaceri pe piata romaneasca. Investitiile directe, cele de portofoliu si privatizarile care au mai ramas de realizat transforma piata intr-un veritabil aspirator de bani. La acestea se adauga alte sume in euro, cu multe zerouri care intra in Romania prin programe de sprijin la preaderare din fonduri europene. Intrarile de capital sint suplimentate consistent de romanii care muncesc in strainatate si trimit banii acasa. Ultima estimare privind sumele care vor intra in Romania numai in 2005 se ridica la circa 15 miliarde euro. Este normal ca pretul banilor sa scada.
Angajamentul Romaniei fata de Uniunea Europeana de a permite accesul strainilor la depozitele in lei in primul semestru al acestui an, angajament pe care BNR tine mortis sa-l indeplineasca, impune o scadere de dobinzi care sa descurajeze speculatiile. Pina la inceputul acestui an, semnalele BNR de scadere a dobinzilor au avut un ecou foarte slab in rindul bancilor comerciale romanesti.
Acestea nu s-au grabit deloc sa se conformeze directiei sugerate de banca centrala. Si nici celei aratate de statistica oficiala care arata ca inflatia este in continua scadere.
Lucrurile se schimba insa rapid. Piata geme de lei, atit ca urmare a relaxarii fiscale intervenite incepind cu 1 ianuarie, cit si a deciziei BNR de a lasa bani mai multi in circulatie. Bani multi pe care bancile ii plaseaza din ce in ce mai greu, daca nu lasa la pret. Lucru care s-a intimplat in februarie.
Scadere pronuntata la depozite
Daca dobinzile la credite au scazut cu unu-doua puncte procentuale, la depozite tendinta este mult mai clara. In februarie, banii obtinuti de deponenti pentru depozitele constituite la termen in bancile romanesti aduc, in medie, o dobinda cu circa 5 puncte procentuale mai coborita. Dobinzile pentru depozitele in lei la termen de o luna variaza de la un minim de 8%, la HVB Bank Romania pina la un maxim de 13,75%, la Banca Romaneasca. BCR si BRD ofera 12%, respectiv 12,5%, Raiffeisen 12%, CEC 13%, Banca Tiriac 11%. Pentru depozitele in lei constituite la termen de 12 luni, dobinda variaza intre un maxim de 15% oferit de Bancpost, pina la un minim de 7% la ING Bank.
Creditele in valuta se scumpesc
Avansul creditului in valuta, care este in continuare mai ieftin decit cel exprimat in lei, a ingrijorat Banca Nationala a Romaniei. Specialistii de la banca centrala considera ca periculos ritmul de crestere a imprumuturilor contractate in euro atit pentru clienti, cit si pentru bancile care acorda astfel de credite. Astfel, in conditiile in care este de asteptat o variabilitate mare a cursului de schimb, imprumuturile in valuta ii pot aduce pe cei imprumutati in situatia dificila de a nu-si putea plati ratele si dobinda aferenta. O alta preocupare a BNR, legata de creditele in valuta, este ca acestea sint o sursa de alimentare a deficitului in crestere, cu alte cuvinte atit populatia, cit si firmele angajeaza astfel de imprumuturi pentru a achizitiona cu precadere marfuri din import. Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor populatiei, dar si a profitului firmelor, conduce la un surplus de bani pe piata care, cel mai probabil, va lua drumul consumului. Daca acesti bani in plus nu-si vor gasi corespondent in marfurile si servicile autohtone, este previzibil ca cererea sa fie satisfacuta de importuri in crestere, favorizate de intarirea leului in raport cu euro si dolarul. Pentru a domoli creditarea in valuta, BNR a decis recent ca bancile comerciale trebuie sa pastreze ca rezerve minime obligatorii un cuantum de 30%, inclusiv din resursele in valuta atrase, cu maturitate mai mare de 2 ani. Cu alte cuvinte, noile reguli dictate de BNR vor lasa mai putina valuta la dispozitia bancilor comerciale. Consecinta logica a acestei politici va fi o majorare a dobinzilor solicitate de banci clientilor care opteaza pentru imprumuturi in euro sau dolari.
Dobinda de referinta coboara in ton cu piata bancara
Banca Nationala a anuntat recent ca dobinda de referinta pentru luna martie este de 10,75%, cu 5 procente mai putin decit in februarie. Dobinda de referinta reprezinta media dobinzilor practicate in tranzactiile de pe piata monetara si este utilizata de autoritatile fiscale si administrative. Diminuarea cu 5% a dobinzii de referinta certifica reducerile de dobinzi care au avut loc in luna februarie si care s-au produs atit la creditele in lei, care au ajuns la o medie de 20% pe an, cit si la ajustarea dobinzilor platite la depozite, a caror valoare este acum in jur de 12%. In aceeasi ordine de idei, tendinta de scadere a dobinzilor la lei este confirmata de rezultatele ultimelor licitatii de titluri de stat. Astfel, pe termen de 5 ani, dobinda a scazut la 6,5 % pe an, iar pentru titlurile de stat cu scadenta la 2 ani, dobinda obtinuta este de 7,5% pe an.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
