Considerat extrem de promitator, sistemul bancar din tara noastra este abia pe locul sapte ca active bancare raportate la PIB si pe locul cinci, dupa criteriul ponderii creditelor in PIB. Activele din sistemul bancar reprezinta doar 38% din PIB, iar creditul de retail doar 5% din acelasi Produs Intern Brut. In cifre, asta inseamna un credit de retail de 135 de euro/locuitor, iar la depozite 415 euro/locuitor, reprezenti nd doar 15% din PIB.
In acest moment, pe piata bancara romneasca primii cinci actori controleaza aproape 50 la suta, in ceea ce priveste activele. BCR, BRD, Raiffeisen Bank, CEC si ABN AMRO sint greii sistemului bancar de la noi, dar nu se stie daca acest clasament va dura inca multa vreme. Cu asemenea indicatori ai sistemului romnesc, este de inteles ca bancile isi doresc sa intre pe o asemenea piata.
DE LA ANUL, AM PUTEA AVEA DOI JUCATORI NOI IN SISTEMUL BANCAR
Un nou venit intrat pe piata bancara romneasca ar avea de infruntat mari dificultat i in a se impune pe piata. O competitie acerba, in care nu practicile ortodoxe dicteaza intotdeauna, dar si greutatea de a ademeni clientii corporate importanti, care si-au ales deja institutia financiara cu care sa lucreze, toate acestea ar putea constitui motive de descurajare pentru un nou actor bancar. In pofida celor mentionate, exista semnale ca cel putin doua banci se pregatesc sa intre pe piata din Romnia.
Una este BNP Paribas, care a achizitionat recent, cu 9 miliarde de euro, banca italiana Banca Nazionale di Lavoro. Desi nu au fost facuti pasi concreti, surse din piata spun ca reprezentantii Paribas se intereseaza de Banca Transilvania, una dintre cele mai atractive banci romnesti. De asemenea, unul din actorii importanti pe piata americana a bancilor investigheaza posibilitatea de a-si deschide o subsidiara in tara noastra. Deocamdata au fost depuse primele documente la Comisia Europeana, intrucit investitia va demara dupa ce Romnia va deveni membra a Uniunii Europene.
CUTREMURE MARI ALE COTELOR DE PIATA NU AU CUM SA SE MAI PRODUCA
Dupa incheierea privatizarii CEC si BCR, sistemul bancar autohton isi va schimba fizionomia, spun bancherii romni. Vom asista la aparitia de noi subsidiare ale operatorilor actuali, iar impactul extern al evolutiilor financiare se va face simtit predominant in sistemul bancar din Romnia, in special in contextul achizitiilor facute de grupul UniCredito pe plan european, a declarat Nicolae Danila, CEO al Bancii Comerciale Romne.
El a mai spus ca se asteapta la o crestere semnificativa a capitalului strain in totalul activelor bancare de pina la 93,6 la suta, urmind ca si capitalul social al bancilor sa ocupe 89,1% din total. Cit priveste intrarea noilor actori pe piata, surse din BCR spun ca noii veniti, daca nu vor aplica o politica agresiva a dobinzilor sau nu vor aduce produse bancare revolutionare, nu au sanse relevante sa conteze in competitia bancara. Nu au nici o sansa, daca nu vin cu produse revolutionare pe piata. In Romnia, jocurile sint in linii mari facute pe piata bancara. Cutremure mari nu au cum sa se mai produca decit daca, repet, vor intra cu politici de dobinzi care sa le permita acapararea unei cote de piata semnificative, au declarat sursele citate.
Poate pentru locul doi sa fie lupta mai puternica. Asta si pentru ca, in prezent, sistemul bancar se confrunta cu anumite constringeri in legatura cu care bancile stau in expectativa. Acestea sint procentul de participare la fondul de garantare a depozitelor, rezerva minima obligatorie in prezent de 16% la lei si de 30% la valuta si dobinzile practicate de Banca Nationala a Romniei, a mai spus seful BCR, Nicolae Danila. Ceilalti bancheri au fost mai degraba protocolari. Ei spun ca cei care vor intra de acum inainte pe piata bancara romneasca vor trebui sa faca dovada unor solide abilitat i in a-si promova interesele, majoritatea sefilor de banci romnesti spunind ca politicile lor nu vor fi influentate de intrarea pe piata a altor competitori. Lucru fals, cita vreme pe o piata bancara strnsa strategiile se construiesc in functie de mutarile concurentei.
DIN CE SE MAI POATE CISTIGA PE PIATA BANCARA ROMNEASCA
Diferentele mari intre dobinzile percepute de banci la creditele acordate si cele platite in contul depozitelor atrase (spread-urile de dobinda) pun sub semnul intrebarii eficienta cu care bancile aloca resursele de capital disponibile, potrivit unui studiu realizat de o echipa de experti ai BNR. Astfel, nu doar elemente macroeconomice, cum ar fi dobinda de referinta a bancii centrale sau cresterea PIB, ci si o serie de factori microeconomici joaca un rol foarte important in dinamica spreadurilor: eficient a cheltuielilor salariale, rentabilitatea activelor si ponderea creditelor neperformante in totalul operatiunilor cu clientela.
E drept, marjele de dobinda s-au ingustat usor, sub presiunea impusa de BNR pentru scaderea dobinzilor la lei, insa de fiecare data cele mai prompte ajustari au fost facute in cazul dobinzilor la depozite, aratind preocuparea bancilor pentru conservarea marjelor. Asa se explica in buna masura profitabilitatea exceptionala a bancilor de pe piata romneasca, majoritatea filialelor locale ale unor grupuri internationale remarcindu-se la acest capitol. In ciuda expansiunii creditului privat pe parcursul ultimilor doi ani, dobinzile medii la creditele nou acordate nu au inregistrat scaderi majore decit in a doua parte a anului trecut, si doar pentru imprumuturile in lei.
Specialistii BNR considera ca acest aspect pledeaza in favoarea ideii de piata bancara oligopolista, alaturi de alte explicatii, precum asteptari superioare privind nivelul inflatiei, lacune in implementarea principiilor de guvernanta corporatista, dificultati in executarea creantelor si, nu in ultimul rind, specularea de catre banci a posibilitatilor de a obtine pur si simplu cistiguri superioare. Analistii sint de parere ca bancile care vor veni in Romnia vor trebui sa dezvolte in primul rind produse de nisa, pentru a avea succes.
Elementul central al strategiei unei viitoare banci intrate in Romnia ar trebui sa fie produsele de nisa. Bancile americane ar avea cele mai mari sanse, din cauza costurilor mai mici decit cele ale bancilor europene. Bancherii americani nu urmaresc profitul imediat, asa cum procedeaza cei europeni, a declarat Ionica Apostolescu, analist in cadrul unei firme de consultanta.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
