Fenomenul de imbatranire a populatiei din Romania este unul dintre cele mai accentuate din Europa, ceea ce creeaza o presiune din ce in ce mai mare asupra sistemului public de pensii, care va ajunge, conform estimarilor, sa asigure doar 15% din veniturile obtinute in perioada activa, fata de 80% cat este minimul necesar.
"Rezultatul este o presiune din ce in ce mai mare asupra sistemului public de pensii, care va ajunge, conform estimarilor, sa asigure doar 15% din veniturile obtinute in perioada activa, fata de 80% cat este minimul necesar; deficitul situandu-se in acest moment la peste 30,6 miliarde de lei anual (1 miliard de dolari)", a declarat Theodor Alexandrescu (foto), CEO Metropolitan Life in Romania.
Datele Ministerului Muncii si Protectiei Sociale arata ca in Romania, sunt doar 4,3 milioane de salariati, ceea ce reprezinta sursa de venit pentru un numar de 5,2 milioane pensionari. Acest lucru se traduce printr-un raport de 1 salariat la 1,2 pensionari. Estimarile Eurostat arata ca acest raport va deveni din ce in ce mai disproportionat.
Reforma pensiilor in Romania a presupus "spargerea" sistemului de stat in trei piloni: obligatoriu stat (PI), obligatoriu privat (PII) si facultativ privat (PIII). La Pilonul I cotizatiile lunare ale contribuabililor sunt "impartite" pensionarilor (redistribuirea veniturilor contribuabililor catre pensionari) si nu exista garantia unui anumit nivel al pensiei, in timp ce rata estimata de inlocuire a veniturilor la pensionare este de 30%. La randul sau, Pilonul II primeste in prezent contributii lunare foarte mici (2 – 6% din venitul brut). Participantul la un fond de pensii private obligatorii are dreptul la o pensie privata de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public. Rata estimata de inlocuire a veniturilor la pensionare este 15-20%.
Ca urmare, cum primele doua piloane asigura aproximativ numai jumatate din rata de inlocuire a salariului in pensie, deficitul de pana la 50% poate fi acoperit doar prin instrumente de economisire, de pe Pilonul III. Instrumente de economisire incadrate Pilonului III sunt: economiile personale, investitiile personale, fondurile mutuale (reglementate CNVM), asigurari conform legii 32/2000, planuri de anuitati, asigurari de viata cu beneficii garantate, asigurari legate de fonduri de investitii (unit-linked) si fondurile de pensii facultative (legea 204/2006).
Atractivitatea produselor financiare din acest pilon in randul populatiei este insa una destul de scazuta. De exemplu, la pensiile private facultative erau inregistrati in sistem 293.183, participanti la finalul lunii ianuarie din acest an, cu un avans de 11,28% fata de ianuarie 2012 si 0,35% peste nivelul din luna anterioara. Valoarea medie a unui cont a fost la 31 ianuarie de 2.110 lei, adica 481 de euro.
In ceea ce priveste produsele de asigurare cu componenta de protectie, economisire sau investitie, Theodor Alexandrescu a subliniat ca exista un mix de motive din cauza carora piata nu s-a dezvoltat la fel de mult, precum in alte tari din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Slovacia.
"In primul rand, in Romania, legislatia in asigurari de viata a fost stabilizata destul de tarziu, abia in jurul anului 2000, spre comparatie cu alte tari. In Ungaria, Cehia, de exemplu, acest process a inceput cu un deceniu mai devreme, ceea ce a dat mai multa incredere companiilor. In al doilea rand noi (asiguratorii - n.r.) nu am beneficiat de avantaje fiscal la intrare (la plata primelor), ci doar la final de contracte. In alte tari, acest lucru a fost un catalizator care a impulsionat populatia sa economiseasca mai mult. In al treilea rand, asiguratorii nu au adus produse care sa preia riscul clientului, astfel incat compania sa aiba o raspunderea mai mare", a spus Alexandrescu.
El a adaugat ca, in plus, o nevoie majora in romania sunt asigurarile de sanatate. "Aceste asigurari sunt situate, deseori, chiar inaintea celor pentru economisire. Din nefericire, In Romania nu prea exista asigurari de sanatate pe piata, care sa ofere valoare adaugata, adica acele produse care nu au conditii preexistente su nu exclude afectiunile pe care asiguratul deja le are inainte de a incheia contractul de asigurare. Noi, asiguratorii, trebuie sa aducem produse prin care sa ne asumam un risca mai mare, chiar si acela ca asiguratul sa traiaca prea mult", a argumentat Alexandrescu.
Ca urmare, cum primele doua piloane asigura aproximativ numai jumatate din rata de inlocuire a salariului in pensie, deficitul de pana la 50% poate fi acoperit doar prin instrumente de economisire, de pe Pilonul III. Instrumente de economisire incadrate Pilonului III sunt: economiile personale, investitiile personale, fondurile mutuale (reglementate CNVM), asigurari conform legii 32/2000, planuri de anuitati, asigurari de viata cu beneficii garantate, asigurari legate de fonduri de investitii (unit-linked) si fondurile de pensii facultative (legea 204/2006).
Atractivitatea produselor financiare din acest pilon in randul populatiei este insa una destul de scazuta. De exemplu, la pensiile private facultative erau inregistrati in sistem 293.183, participanti la finalul lunii ianuarie din acest an, cu un avans de 11,28% fata de ianuarie 2012 si 0,35% peste nivelul din luna anterioara. Valoarea medie a unui cont a fost la 31 ianuarie de 2.110 lei, adica 481 de euro.
In ceea ce priveste produsele de asigurare cu componenta de protectie, economisire sau investitie, Theodor Alexandrescu a subliniat ca exista un mix de motive din cauza carora piata nu s-a dezvoltat la fel de mult, precum in alte tari din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Slovacia.
"In primul rand, in Romania, legislatia in asigurari de viata a fost stabilizata destul de tarziu, abia in jurul anului 2000, spre comparatie cu alte tari. In Ungaria, Cehia, de exemplu, acest process a inceput cu un deceniu mai devreme, ceea ce a dat mai multa incredere companiilor. In al doilea rand noi (asiguratorii - n.r.) nu am beneficiat de avantaje fiscal la intrare (la plata primelor), ci doar la final de contracte. In alte tari, acest lucru a fost un catalizator care a impulsionat populatia sa economiseasca mai mult. In al treilea rand, asiguratorii nu au adus produse care sa preia riscul clientului, astfel incat compania sa aiba o raspunderea mai mare", a spus Alexandrescu.
El a adaugat ca, in plus, o nevoie majora in romania sunt asigurarile de sanatate. "Aceste asigurari sunt situate, deseori, chiar inaintea celor pentru economisire. Din nefericire, In Romania nu prea exista asigurari de sanatate pe piata, care sa ofere valoare adaugata, adica acele produse care nu au conditii preexistente su nu exclude afectiunile pe care asiguratul deja le are inainte de a incheia contractul de asigurare. Noi, asiguratorii, trebuie sa aducem produse prin care sa ne asumam un risca mai mare, chiar si acela ca asiguratul sa traiaca prea mult", a argumentat Alexandrescu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
