19 Martie 2013

Mai are rost sa economisesti in zona euro? Ce efecte are solutia Cipru asupra sistemului bancar



Desi reprezinta numai 0,25% din economia europeana, Cipru va aplica probabil cea mai dura masura de austeritate de la startul crizei – depozitele bancare vor fi taxate cu pana la 10%. Masura creeaza un precedent iar efectele ar putea fi catastrofale asupra stabilitatii zonei euro. Citeste mai departe care vor fi influentele asupra sistemului bancar, a increderii in banci si asupra cursului de schimb.

Bancile cipriote si sistemul bancar din Romania

Decizia ministriilor de Finante ai statelor din zona euro, de a taxa depozitele bancare din Cipru cu pana la 10%, nu afecteaza clientii bancilor cipriote din Romania.

Pe plan local sunt prezente 2 banci cu actionariat cipriot – Bank of Cyprus si Marfin Popular Bank, prin Marfin Bank.

“Decizia Eurogroup agreata cu autoritatile cipriote privind o ajustare solitara si controlata a depozitelor din Cipru – pentru sustinerea stabilitatii financiare a tarii, nu va afecta subsidiarele bancilor cipriote care isi desfasoara activitatea in afara acestei tari. Masura vizeaza exclusiv bancile de pe teritoriul insulei si nu se va aplica acelor clienti ce detin depozite sau conturi curente in subsidiarele acestora, din afara Ciprului”, au aratat reprezentantii Marfin Bank, pentru Wall-Street.ro.

Totodata, in Cipru, Banca Transilvania are 2 sucursale, in conditiile in care Bank of Cyprus detine aproape 10% din actiunile celei de-a treia institutii de credit din Romania.

Banca Transilvania a anuntat ca avand in vedere recenta decizie luata de Eurogroup, transferurile din conturi deschise la Banca Transilvania - Sucursala Cipru catre alte tari (inclusiv catre alte conturi deschise in Banca Transilvania) sunt temporar suspendate.

„Situatia din Cipru nu va influenta foarte mult piata bancara locala. Nu cred ca este vorba despre un precedent, este o situatie particulara care va fi tratata in mod singular”, a precizat directorul executiv al UniCredit Tiriac Bank, Rasvan Radu.


Cursul de schimb

Leul s-a depreciat ieri atat in fata euro, cat si in raport cu dolarul si francul elvetian, pe fondul anuntului din Cipru.

Astfel, cursul leu/euro a atins maximul ultimelor zece saptamani, de 4,4170 lei/euro. Dolarul a ajuns la un nivel de 3,4088 lei/dolar, iar francul elvetian la 3,6160 lei/franc.

„Deprecierea leului a fost determinata de deteriorarea sentimentului investitorilor la nivel mondial, dupa ce ministrii de finante din zona euro au convenit sa aplice un impozit pe depozite bancare cipriote, care va genera incasari de 5,8 miliarde euro la bugetul de stat. Propunerea initiala de a taxa cu 6,75% depozitele de sub 100.000 euro si cu 9,9% pe cele peste acest nivel, ar putea fi schimbata, insa, la 3% pentru depozitele mai mici de 100.000 euro, 10% pentru cele intre 100.000 si 500.000 euro si la 12% pentru restul”, a precizat Florentina Cozmanca, senior economist la RBS Romania.

Daca deprecierea leului fata de euro va continua, atunci sistemul bancar romanesc ar putea inregistra noi credite neperformante, mai ales pe segmentul imprumuturilor in moneda unica.

Totodata, pentru a controla deprecierea leului, Banca Nationala ar putea recurge la limitari ale sumelor oferite in cadrul licitatiilor repo, ceea ce ar conduce la cresteri ale dobanzilor la creditelor in lei.


Increderea in sistemul bancar

Solutia cipriota va zdruncina increderea deponentilor din intreaga Europa, iar acestia se vor gandi cu groaza daca o astfel de masura s-ar putea aplica si in tara lor.

Clientii ar putea sa-si transfere banii catre alte produse de investitie cu risc scazut sau isi vor tine fondurile “la saltea”.

In Romania o taxa asupra sistemelor bancare ar lovi puternic economisirea interna, care si asa este slab reprezentata.

Potrivit unui studiu realizat de ING Bank, 30% dintre romani aleg sa economiseasca “la saltea”, iar 40% aleg sa-si tina banii intr-un cont curent.


Sistemul bancar european

Grecia, Spania sau Italia ar putea fi obligate sa ia o decizie asemanatoare Ciprului, in cazul in care vor ajunge (din nou) pe marginea prapastiei.

Practic, de ce ar risca orice deponent sa-si tina banii la o banca din zona euro? Ratele dobanzilor nu ofera niciun randament real, in conditiile unor datorii suverane ridicate si a unor sisteme bancare subcapitalizate, si nu exista niciun motiv pentru a presupune ca vreo banca din zona euro este in siguranta in fata confiscarii depozitelor.

Persoanele instarite isi pot muta cu usurinta banii la o banca din SUA, Marea Britanie, Elvetia sau Norvegia, care nu au aceleasi riscuri valutare de contagiune, bancile din aceste tari avand cel mai mult de castigat de pe urma crizei cipriote.




Citeste si