IMM-urile din Romania, grav afectate de recesiune. Exista solutii viabile?

Analiza situatiei de ansamblu a firmelor din Romania, la cinci ani dupa integrarea in Uniunea Europeana si sub impactul crizei mondiale, dezvaluie o serie de inabilitati si vulnerabilitati ale intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), care apar insuficient pregatite pentru a concura cu succes pe piata interna a Uniunii Europene.

Niciodata soarta redresarii si dezvoltarii economice, atat in Romania, cat si in Europa n-a depins mai mult ca in prezent, de evolutia sectorului IMM. Aceasta, deoarece, in contextul actual, IMM-urile reprezinta factorul cel mai dinamic in dezvoltarea economica si insertia sociala, prin potentialul lor de competitivitate si inovare si prin capacitatea de a crea si mentine locuri de munca in societate, arata Raportul privind sectorul IMM din Romania, editat de Fundatia Post-Privatizare.

Criza a avut un impact puternic si asupra IMM-urilor din Romania si a determinat stoparea evolutiilor pozitive cunoscute in perioada 2000-2008, cand expansiunea economica s-a bazat in principal pe investitiile straine directe, care ulterior s-au restrans drastic atunci cand efectele crizei economice globale au fost resimtite de investitorii straini.

Actualmente, limitarile IMM-urilor ce tin atat de caracteristicile generale cat si de particularitatile fiecarei clase de marime sau sector de activitate au fost agravate in timpul crizei generalizate, intreprinderile romanesti fiind nevoite sa evolueze intr-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal. In plus, cum investitiile straine s-au redus la maximum 2 miliarde de euro pe an, structura actuala a capitalului din sectorul bancar (80% capital strain) face ca acesta sa fie extrem de reticent in a asigura finantare firmelor mici.

Dependente mai ales de consumul intern al pietei autohtone, IMM-urile au fost afectate de declinul sever al economiei nationale. Complexul de dificultati survenite nu a putut fi compensat nici de fondurile europene disponibile pentru IMMuri, gradul de utilizare al acestor finantari fiind foarte redus, atat din cauza unui management administrativ defectuos, cat si din lipsa de experienta si cunostinte a micilor intreprinzatori in implementarea proiectelor europene la rigorile impuse de proceduri.

Contextul macroeconomic negativ s-a reflectat atat in performantele IMM-urilor active economic, cat si in evolutia demografica negativa a afacerilor, inregistrata in perioada 2008-2012. Statisticile ONRC indica scaderea drastica in numai cativa ani a acestui raport, de la un maxim de 4:1 in anul 2008 la un minim de 1:2 in 2010. Desi a revenit, din 2011, la valori supraunitare in favoarea inmatricularilor, situatia demografica nu a mai cunoscut expansiunea din anii precedenti crizei.

Prin amploarea si durata acestui proces demografic cu conotatii negative, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania a fost puternic afectat, atat in ceea ce priveste potentialul antreprenorial cat si baza de intreprinderi, si asa subdimensionata. Densitatea IMM-urilor din Romania este cu mult mai redusa fata de media europeana, respectiv de 23 IMM-uri/1000 de locuitori comparativ cu 41 IMM-uri/ 1000 de locuitori in UE-27.

Cele mai multe afaceri initiate in 2012 au fost inmatriculate in Comert (29,2%) si in Agricultura (16,5%), in timp ce numarul de inmatriculari din sectorul energetic s-a dublat fata de anul 2011. Atractivitatea intreprinzatorilor pentru agricultura si energie este explicabila avand in vedere potentialul resurselor interne si piata de desfacere autohtona, cat si politicile guvernamentale de sprijin financiar consistent, orientat in aceste domenii.

Distributia regionala a noilor firme inmatriculate in 2012 este totusi mai uniforma decat cea a IMM-urilor active economic. Cele mai multe startup-uri au fost inregistrate in anul 2012, in regiunea Bucuresti-Ilfov si in regiunea Nord-Vest, respectiv in procent de 18% si 16% din totalul pe tara, iar cele mai putine inmatriculari au fost in regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia cu procentaj egal, de 10%.

Solutii pentru imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare

IMM-urile au depins de-a lungul timpului de imprumuturile bancare, iar actualele restrictii provocate de criza pe piata creditelor bancare au un efect disproportionat asupra IMM-urilor. In mod particular, microintreprinderile si firmele aflate in fazele initiale ale afacerii au si mai mari dificultati in obtinerea creditelor, fiind practic exclusi de la finantare.

Astfel, se impun eforturi suplimentare la nivel guvernamental pentru a depasi deficitul din piata de capital, inclusiv prin explorarea unor solutii alternative pentru startup-uri, ca si pentru IMM-uri in general, inclusiv prin amendarea legislatiei acolo unde este necesar, precum si necesitatea simplificarii legislatiei fiscale pentru a stimula dezvoltarea mai accentuata a pietelor financiare alternative, cum sunt, de exemplu, investitiile efectuate de business angels.

Autorii raportului recomanda, de asemenea, utilizarea resurselor puse la dispozitie de Fondurile Structurale pentru a crea scheme de sprijin pentru microfinantare in conformitate cu prioritatile de investitii ale Fondului Social European, respectiv ale Fondului European de Dezvoltare Regionala. Se recomanda utilizarea intregului potential oferit de Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pentru a asigura accesul la finantarea antreprenoriatului, in special in fazele initiale ale afacerilor in agricultura (de exemplu, in cazul inceperii activitatii de catre tinerii fermieri) din zonele rurale in general, facand apel la instrumentele financiare disponibile.

O alta masura vizeaza reducerea costurilor legate de respectarea reglementarilor fiscale prin: adaptarea sistemului de administrare a taxelor; simplificarea declaratiilor fiscale; facilitarea platii taxelor si impozitelor prin utilizarea mijloacelor electronice; accelerarea implementarii pietei unice digitale; dar si asigurarea unei coordonari fiscale, astfel incat, sa se elimine posibilitatea dublei impuneri sau a altor practici fiscale cu efecte negative care afecteaza piata unica si afacerile transfrontaliere sau investițiile de capital de risc transfrontalier.

Serviciile dedicate startup-urilor ar trebui asigurate prin intermediul unor programe complete, care sa integreze elemente esentiale, asa cum sunt: formarea in domeniul managementului, consilierea si asistenta pentru cercetare-dezvoltare, formarea de retelele profesionale prin implicarea potentialilor furnizori si clienti. De asemenea, multe idei noi ale intreprinderilor de succes isi au originea in activitati de cercetare-dezvoltare proprii, insa ele ar trebui sa beneficieze mai mult de rezultatele sistemelor de cercetare, prin sprijin dedicat.

Studiul complet realizat de catre Fundatia Post-Privatizare poate fi vizualizat aici.

Citeste si:

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.